PNRR se închide pe hârtie. După 31 august, factura lucrărilor neterminate ajunge la primării

Administrație și politici publice, Proiecte europene, Actualitate1 month ago78 Views

Cristian Radu | News Connect

În numai câteva săptămâni, autoritățile locale au reușit să recepționeze peste 2.000 de investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cel puțin aceasta este cifra anunțată, în 27 august 2026, de premierul interimar Ilie Bolojan, după o teleconferință cu prefecții și serviciile avizatoare din județe.

La începutul lunii august, dintre cele peste 15.000 de proiecte contractate în întreaga țară, mai mult de 4.500 nu fuseseră recepționate. Accelerarea din ultimele săptămâni este evidentă. Mai puțin evident este ce se află în spatele acestei cifre: câte dintre investiții sunt complet funcționale, câte au fost recepționate cu obiecții, ce valoare însumează și câte lucrări vor trece, după 31 august, din contul PNRR în bugetele locale.

Lista celor peste 2.000 de investiții nu a fost publicată odată cu declarația premierului. Nu există, în informațiile prezentate public, o defalcare pe județe, beneficiari, componente ale PNRR sau valori financiare. Din această cauză, bilanțul nu poate fi verificat proiect cu proiect și nici transformat automat într-o măsură a lucrărilor efectiv puse în funcțiune.

31 august nu este o dată aleasă de Guvern

Termenul de 31 august 2026 vine din Regulamentul european care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență. Până la această dată trebuie îndeplinite jaloanele și țintele asumate de statele membre. Comisia Europeană a precizat că acțiunile realizate după termen nu mai pot fi luate în considerare la evaluarea cererilor de plată.

România mai are până la 30 septembrie pentru transmiterea cererilor finale de transfer, iar verificarea și plata acestora ar urma să se încheie până la 30 octombrie. Aceste termene administrative nu prelungesc însă perioada de execuție eligibilă. Lucrările realizate după 31 august nu mai pot fi plătite din PNRR.

Tocmai pentru această etapă finală, Parlamentul a adoptat, în procedură de urgență, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a PNRR. La data redactării articolului, proiectul fusese votat de ambele Camere și trimis spre promulgare. Prin urmare, trebuie făcută diferența dintre regulile europene deja aplicabile și cadrul național adoptat de Parlament, dar aflat încă în procedura de intrare în vigoare.

Ce înseamnă, de fapt, „recepționat”

Recepția nu este o simplă fotografie de final și nici doar semnarea unui formular. Potrivit regulamentului privind recepția construcțiilor, comisia verifică respectarea autorizației, a proiectului, a contractului, a documentației tehnice și a cerințelor fundamentale de calitate. Recepția la terminarea lucrărilor poate fi admisă, admisă cu obiecții, suspendată sau respinsă, în funcție de situația constatată.

Dar recepția la terminarea lucrărilor nu trebuie confundată cu recepția finală, care are loc după expirarea perioadei de garanție. O investiție poate fi preluată de beneficiar și introdusă în circuitul administrativ, deși mai are remedieri consemnate în procesul-verbal. Acestea nu trebuie să afecteze utilizarea construcției și trebuie rezolvate în termenul stabilit.

De aceea, întrebarea corectă nu este dacă cele peste 2.000 de investiții au primit un proces-verbal. Întrebarea este câte au fost recepționate fără obiecții, câte cu remedieri și câte sunt deja funcționale pentru cetățeni.

Fără publicarea proceselor-verbale sau măcar a unei situații centralizate cu stadiul fizic, data recepției, eventualele obiecții și valoarea fiecărui proiect, nu poate fi susținută factual ideea că ar fi avut loc recepții pur formale. Dar nici nu poate fi verificată public calitatea tuturor recepțiilor realizate într-o perioadă atât de scurtă. Viteza administrativă nu dovedește automat superficialitate, însă justifică o transparență mai mare.

Din bani europeni, în bugetele locale

Proiectul adoptat de Parlament împarte investițiile în patru categorii: finalizate și relevante pentru îndeplinirea țintei; nefinalizate care au determinat neîndeplinirea țintei; nefinalizate care nu au afectat ținta; și eliminate din PNRR.

Clasificarea ar trebui realizată până la 31 octombrie, iar listele aprobate până la 15 noiembrie. Investițiile rămase în implementare vor putea continua până la 31 decembrie 2026, însă costurile ulterioare datei de 31 august vor trebui suportate din sursele proprii ale beneficiarilor sau din alte surse legal constituite.

Pentru o primărie cu venituri mari, diferența poate însemna o rectificare bugetară și amânarea altor cheltuieli. Pentru o comună sau un oraș mic, poate însemna blocarea unor investiții, contractarea unui împrumut ori imposibilitatea de a asigura banii necesari. Proiectele cu întârzieri mari sau cu litigii între beneficiar și constructor sunt cele mai expuse.

Presiunea nu se oprește la plata ultimelor lucrări. Dacă investiția nu este finalizată până la sfârșitul anului, proiectul legislativ prevede recuperarea proporțională a sumelor deja plătite, în funcție de gradul de realizare. O autoritate locală poate ajunge astfel să finanțeze lucrările rămase și, în același timp, să returneze o parte din banii primiți anterior.

Există și un risc la nivelul bugetului de stat. Dacă o țintă nu este îndeplinită, iar Comisia Europeană reduce suma acordată României, diferența care nu poate fi recuperată de la beneficiari devine pierdere pentru bugetul general consolidat. Proiectul de închidere cere instituțiilor responsabile să propună, pentru următorii trei ani, măsuri de reducere a cheltuielilor sau de creștere a veniturilor pentru acoperirea acestor minusuri.

Altfel spus, o lucrare neterminată la termen nu dispare din contabilitate. Costul ei se mută: de la finanțarea europeană la bugetul local, iar în anumite situații la bugetul național.

Cine răspunde pentru întârziere

Premierul a indicat întârzierile și problemele cu constructorii drept cauze pentru o parte dintre proiectele care riscă să depășească termenul. Explicația este reală, dar incompletă. Responsabilitatea poate aparține constructorului, autorității contractante, proiectantului, instituțiilor care emit avize sau ministerelor care au administrat programele.

Unele lucrări au început târziu. Altele au fost blocate de proceduri de achiziție contestate, proiecte tehnice incomplete, creșteri de prețuri, lipsa forței de muncă sau incapacitatea administrativă a beneficiarilor. În alte cazuri, România a contractat prea multe proiecte în raport cu timpul și resursele disponibile, mizând că selecția finală se va face din mers.

O analiză serioasă nu poate transfera automat întreaga răspundere asupra primăriilor. Pentru fiecare investiție nefinalizată trebuie stabilit cine a produs întârzierea și cine trebuie să suporte contractual costul. Dacă un constructor nu și-a respectat obligațiile, diferența nu ar trebui acoperită fără verificare din taxele comunității.

Dincolo de știre

Cele peste 2.000 de recepții realizate în august arată că administrația poate accelera atunci când termenul devine iminent. Dar această mobilizare de ultim moment spune și cât de târziu a fost tratat riscul închiderii PNRR.

Adevăratul bilanț nu va fi numărul proceselor-verbale semnate până la 31 august. Va fi numărul investițiilor care funcționează, valoarea finanțării europene păstrate și factura transferată către comunitățile locale.

Pentru ca acest bilanț să poată fi verificat, Guvernul și coordonatorii PNRR ar trebui să publice lista completă a investițiilor: beneficiar, valoare, stadiu fizic, data recepției, recepție cu sau fără obiecții, suma decontată și necesarul rămas după 31 august.

PNRR se poate închide administrativ la termen. O școală, o creșă, un spital sau o rețea de apă neterminată nu se închide însă odată cu dosarul. Rămâne în comunitate, împreună cu întrebarea cea mai simplă: cine plătește ceea ce nu s-a terminat la timp?