
Cristian Radu | News Connect
Reconstrucția Stadionului Tineretului din Brașov a trecut o nouă etapă administrativă: contractul de finanțare a fost semnat, constructorul a fost desemnat, iar municipalitatea și-a asumat cofinanțarea. Dincolo de aceste documente, începerea efectivă a lucrărilor rămâne condiționată de alocările bugetare ale Guvernului.
Investiția este estimată la peste 156 de milioane de lei. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit unei asocieri conduse de Bog’Art, alături de Eren Cons, General Construct și Arcadia AEN Architecture & PM. Oferta câștigătoare a fost de aproximativ 103,17 milioane de lei fără TVA.
Noul stadion ar urma să aibă 9.716 locuri, două tribune, două peluze, spații pentru presă, VIP și persoane cu dizabilități, precum și o parcare cu 324 de locuri. Durata prevăzută inițial pentru implementare este de 24 de luni: cinci luni pentru proiectare și 19 luni pentru execuție. Lucrările ar beneficia de o garanție de 60 de luni.
În comunicarea publică au fost amestecate mai multe etape: aprobarea investiției, semnarea contractului de finanțare și atribuirea contractului de proiectare și execuție.
Toate sunt importante. Niciuna nu înlocuiește însă existența creditelor bugetare necesare plății lucrărilor.
Potrivit informațiilor publicate de BizBrașov, Ministerul Dezvoltării a redus la zero creditele de angajament de la bugetul de stat pentru anumite investiții derulate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social. În această situație, componenta care ar trebui susținută prin Compania Națională de Investiții ar fi amânată până în 2028.
Municipiul Brașov și-a asumat o cofinanțare de 25% și ar putea susține demolarea vechilor tribune și anumite etape pregătitoare. Construcția propriu-zisă nu poate fi însă realizată numai din această contribuție.
Afirmația potrivit căreia „lucrările pot începe” trebuie, așadar, nuanțată. Pot începe proiectarea, organizarea administrativă și, dacă sunt asigurate fondurile locale și toate autorizațiile, lucrările preliminare. Ridicarea noii arene depinde de banii efectiv disponibili, nu doar de contractele semnate.
O amânare de doi ani poate produce costuri care nu apar în prezentările oficiale: actualizarea prețurilor materialelor, menținerea garanțiilor, prelungirea avizelor, conservarea amplasamentului și eventualele solicitări ale constructorului generate de întârzierea ordinului de începere.
Contractul ar trebui să precizeze cine suportă aceste riscuri și în ce condiții pot fi modificate valoarea și termenele. Publicul nu cunoaște, deocamdată, calendarul plăților, condițiile suspensive sau mecanismul aplicabil dacă finanțarea guvernamentală nu este disponibilă înainte de 2028.
Mai există o întrebare: este oportună demolarea stadionului actual înainte ca finanțarea integrală a noii construcții să fie efectiv asigurată? Chiar degradată, arena reprezintă o infrastructură sportivă existentă. Demolarea ei, urmată de un blocaj bugetar, ar putea lăsa orașul cu un teren eliberat și cu un contract, dar fără stadion pentru o perioadă greu de estimat.
Brașovul are nevoie de o infrastructură sportivă modernă. Dar are nevoie, în egală măsură, de proiecte administrate transparent.
Un constructor desemnat nu este un șantier. Un contract de finanțare nu este o plată. O aprobare guvernamentală nu garantează existența banilor în bugetul anului următor.
Primăria Brașov, CNI și Ministerul Dezvoltării ar trebui să publice un calendar comun: ce lucrări pot începe acum, ce sume sunt disponibile în 2026 și 2027, ce finanțare este prevăzută pentru 2028 și ce se întâmplă cu proiectul dacă alocările sunt amânate din nou.
Până atunci, Stadionul Tineretului rămâne într-o situație contradictorie: are proiect, constructor și documente semnate, dar nu are încă certitudinea unui șantier finanțat până la capăt.
Surse: BizBrașov – contractul și situația finanțării, SICAP – procedura de achiziție și valoarea estimată, GOLAZO – valoarea investiției, asocierea câștigătoare și configurația stadionului, Radio România Brașov FM – durata proiectării și execuției, Liga2.ro – contractul de finanțare și declarațiile administrației locale.
Foto: IA