Sfântu Gheorghe marchează 82 de ani de la intrarea Armatei Române în oraș. Memoria anului 1944 trebuie explicată întregii comunități
Cristian Radu | News Connect
Sfântu Gheorghe va marca marți, 8 septembrie 2026, împlinirea a 82 de ani de la intrarea Armatei Române în oraș, în timpul operațiunilor militare pentru recuperarea nordului Transilvaniei. Prefectura Covasna și Garnizoana Sfântu Gheorghe pregătesc ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane și o paradă.
În comunicarea oficială, momentul este denumit „Ziua Eliberării Orașului Sfântu Gheorghe de sub ocupație străină”. Este formularea utilizată de autoritățile române pentru evenimentul din 8 septembrie 1944, când Sfântu Gheorghe a devenit primul oraș important din nordul Transilvaniei preluat de Armata Română după schimbarea taberei militare de către România.
Într-un oraș cu memorie românească și maghiară, comemorarea are însă nevoie de explicații istorice, nu doar de ceremonial. Respectul pentru militarii căzuți nu exclude prezentarea contextului în care au trăit toate comunitățile locale.
Trei momente comemorative
Programul va începe la ora 12:00, la bustul generalului Grigore Bălan, amplasat în incinta sediului Inspectoratului de Poliție Județean Covasna.
Generalul a fost rănit în luptele purtate în apropierea orașului și a murit câteva zile mai târziu. Este prezentat de sursele militare drept primul general al Armatei Române căzut în luptele pentru recuperarea nordului Transilvaniei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
De la ora 13:30, manifestările vor continua în fața Primăriei Sfântu Gheorghe. La placa dedicată militarilor vor fi depuse coroane de flori, iar ceremonia se va încheia cu defilarea efectivelor participante.
Un alt ceremonial militar și religios este programat la troița generalului Grigore Bălan din localitatea Arcuș.
Evenimentele sunt organizate de Instituția Prefectului – Județul Covasna și Garnizoana Sfântu Gheorghe, împreună cu structurile locale din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Restricții de circulație și parcări eliberate
Pentru desfășurarea manifestărilor, marți, 8 septembrie, între orele 13:00 și 14:30, circulația va fi închisă temporar pe strada Kossuth Lajos, pe tronsonul dintre strada Ciucului și strada Kőrösi Csoma Sándor.
Vor exista restricții punctuale și pe traseele parcurse de efectivele militare.
Începând de luni, 7 septembrie, de la ora 19:00, Poliția Locală va elibera parcările publice de pe tronsonul menționat, precum și locurile de pe strada Oltului, între Casa Armatei și sediul Direcției Finanțelor Publice.
Ce s-a întâmplat la 8 septembrie 1944
În 1940, prin cel de-al Doilea Arbitraj de la Viena, România a fost obligată de Germania nazistă și Italia fascistă să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei. Sfântu Gheorghe a intrat atunci sub administrație ungară.
După actul de la 23 august 1944, România a încetat alianța cu Germania nazistă și a trecut de partea Națiunilor Unite. Armata Română a început operațiunile împotriva trupelor germane și ungare, urmărind recuperarea teritoriului cedat cu patru ani înainte.
La 8 septembrie 1944, militarii români au intrat în Sfântu Gheorghe. Orașul este considerat, în istoriografia și memoria publică românească, primul oraș din nordul Transilvaniei recuperat de Armata Română.
Potrivit relatărilor istorice reluate de organizatori, caporalul Gheorghe Arambașa a arborat drapelul României pe turla Primăriei. Militarul și-a pierdut viața în luptele din zonă.
Ofensiva a continuat în săptămânile următoare. Târgu Mureș a fost preluat la 28 septembrie, Clujul la 11 octombrie, Oradea la 12 octombrie, iar ultimele localități din nord-vestul țării, Carei și Satu Mare, la 25 octombrie 1944.
O istorie care trebuie spusă complet
Ceremonia are o semnificație firească pentru comunitatea românească și pentru familiile celor care au luptat sau au murit în toamna anului 1944. Sacrificiul militarilor trebuie păstrat în memoria publică.
Dar Sfântu Gheorghe este un oraș în care trecutul este privit din experiențe familiale și identitare diferite. Pentru o parte importantă a comunității maghiare, schimbările teritoriale și administrative ale perioadei 1940–1944 sunt integrate într-o altă memorie istorică.
Aceste perspective nu trebuie folosite pentru relativizarea crimelor regimurilor fasciste, pentru negarea Dictatului de la Viena sau pentru contestarea suveranității României. Dar existența lor trebuie recunoscută dacă obiectivul este înțelegerea trecutului, nu doar repetarea unor formule solemne.
O comemorare matură poate spune simultan că teritoriul a fost cedat României printr-o decizie impusă în 1940, că Armata Română a luptat pentru recuperarea lui și că războiul a produs victime, teamă și rupturi în rândul populației civile, indiferent de etnie.
Dincolo de ceremonie
Manifestarea din 8 septembrie ar putea fi completată, în anii următori, printr-un program istoric și educațional comun: expoziții de documente, mărturii ale familiilor, lecții publice și dezbateri cu istorici români și maghiari.
Autoritățile ar trebui să precizeze sursele istorice folosite în discursurile oficiale și să explice publicului tânăr ce a însemnat Dictatul de la Viena, ce s-a schimbat la 23 august 1944 și cum s-au desfășurat luptele din zonă.
Elevii care participă la ceremonie nu ar trebui să plece numai cu imaginea uniformelor și a coroanelor de flori. Ar trebui să înțeleagă de ce s-a ajuns la război, cine a luptat, cine a murit și ce consecințe au avut deciziile marilor puteri asupra oamenilor obișnuiți.
Memoria nu devine mai slabă atunci când este explicată din mai multe perspective. Dimpotrivă, devine mai greu de folosit ca instrument de separare.
Pe 8 septembrie, Sfântu Gheorghe își amintește un moment important din istoria României. Maturitatea comunității se va vedea în capacitatea de a cinsti sacrificiul militarilor și, în același timp, de a transforma trecutul într-o lecție înțeleasă de toți cei care trăiesc astăzi în oraș.
Surse:
- Știri pe surse — programul ceremoniilor din 8 septembrie 2026 și restricțiile de circulație
- Radio România Actualități — semnificația zilei de 8 septembrie și arborarea drapelului pe Primărie
- RADOR — cronologia operațiunilor pentru recuperarea nordului Transilvaniei
- Presa Militară — generalul Grigore Bălan și ceremoniile organizate la 80 de ani de la eveniment
- Primăria Sfântu Gheorghe — informații și comunicate locale
Precizare editorială: expresia „eliberarea orașului” este denumirea oficială utilizată de organizatorii ceremoniei și de memoria publică românească. În articol, evenimentul este plasat în contextul celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena, al actului de la 23 august 1944 și al operațiunilor militare desfășurate ulterior.
Foto: Wikipedia
