Ambulanțele, aproape de limita bugetului. Criza sanitară nu poate fi administrată prin avertismente și rectificări de ultim moment

Cristian Radu | News Connect

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete avertizează că dezechilibrul financiar din sistemul sanitar ar putea afecta, de la 1 octombrie, funcționarea spitalelor, aprovizionarea cu medicamente și chiar alimentarea cu carburant a ambulanțelor. Soluția indicată de acesta este suplimentarea bugetului sănătății din Fondul de rezervă al Guvernului.

Afirmația semnalează un risc grav, dar nu dovedește că serviciile de ambulanță s-au oprit sau că toate județele au ajuns în aceeași situație. Tocmai de aceea, răspunsul autorităților trebuie să conțină cifre, nu numai asigurări ori replici politice.

Ministerul Sănătății ar trebui să publice situația fiecărui serviciu județean de ambulanță: creditele bugetare disponibile, consumul lunar de carburant, facturile neachitate și perioada pentru care funcționarea poate fi garantată. CNAS trebuie să prezinte separat necesarul spitalelor și întârzierile existente la decontarea serviciilor medicale și a medicamentelor.

Mai multe sisteme de finanțare, aceeași vulnerabilitate

Expresia „bugetul sănătății” ascunde mai multe circuite financiare. Spitalele primesc bani în principal prin contractele cu casele de asigurări, dar și din transferuri sau din bugetele autorităților care le administrează. Serviciile de ambulanță și structurile de urgență depind de alocări distincte, iar medicamentele compensate sunt plătite printr-un alt mecanism.

Un deficit apărut într-o componentă nu înseamnă automat că întregul sistem rămâne fără bani în aceeași zi. Poate produce însă întârzieri în lanț: facturi amânate, stocuri reduse, datorii către furnizori și limitarea cheltuielilor care nu mai pot fi acoperite.

În cazul ambulanțelor, carburantul reprezintă numai partea cea mai vizibilă. Funcționarea depinde și de salarii, piese, anvelope, mentenanță, asigurări și disponibilitatea echipajelor. O suplimentare care acoperă benzina sau motorina, dar lasă celelalte costuri restante, nu rezolvă dezechilibrul.

Și fostul ministru trebuie să răspundă

Avertismentul lui Alexandru Rogobete nu îl exonerează de răspunderea pentru perioada în care a condus Ministerul Sănătății. Dacă necesarul până la sfârșitul anului era previzibil, trebuie explicat de ce bugetul inițial nu a acoperit cheltuielile sau când au apărut diferențele.

Sunt necesare răspunsuri la câteva întrebări directe: ce necesar financiar a transmis Ministerul la elaborarea bugetului, cât a fost aprobat, ce cheltuieli au crescut ulterior și ce avertismente au fost trimise Guvernului înainte de apariția publică a crizei?

Responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv asupra actualei conduceri, după cum nici fostul ministru nu poate deveni singurul răspunzător pentru deciziile bugetare luate de întregul Guvern. Documentele pot stabili cine a solicitat banii, cine i-a redus și cine a amânat corectarea alocărilor.

Fondul de rezervă rezolvă urgența, nu cauza

Utilizarea Fondului de rezervă poate împiedica blocarea serviciilor esențiale. Este însă o soluție de avarie. Dacă spitalele și ambulanțele depind în fiecare an de transferuri aprobate în ultimele săptămâni înaintea epuizării banilor, problema este de construcție bugetară și de management.

Rectificarea trebuie să precizeze cât primește fiecare categorie de servicii și pentru ce perioadă ajung banii. În lipsa acestor informații, o alocare generală poate închide temporar discuția publică fără să garanteze funcționarea până la 31 decembrie.

Dincolo de știre

O ambulanță care nu poate pleca din lipsă de carburant ar reprezenta expresia extremă a unei crize începute mult mai devreme, în tabelele de buget, în facturile neachitate și în avertismentele ignorate.

De aceea, Guvernul nu trebuie să aștepte data de 1 octombrie pentru a constata dacă riscul anunțat se confirmă. Este necesar un tablou public, actualizat săptămânal, privind disponibilul financiar al serviciilor de ambulanță și al unităților de primiri urgențe.

În același timp, avertismentul fostului ministru trebuie tratat ca o afirmație ce trebuie documentată, nu ca un verdict. Cât timp Ministerul Sănătății, CNAS și serviciile județene nu publică necesarul, restanțele și banii disponibili, populația rămâne prinsă între două mesaje la fel de insuficiente: „sistemul este aproape de blocaj” și „nu există motive de îngrijorare”.

Serviciile de urgență trebuie finanțate înainte de apariția urgenței bugetare. Altfel, fiecare rectificare salvează temporar sistemul, dar păstrează mecanismul care produce criza următoare.

Surse: TVR Info — avertismentul privind dezechilibrul financiar, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Radio România — finanțarea spitalelor și serviciilor de ambulanță.

Foto: Newsbv