630 de milioane de euro pentru calea ferată Brașov–Sighișoara. Împrumutul este asigurat, dar călătorii așteaptă trenurile rapide

Cristian Radu | News Connect

România a contractat de la Banca Europeană de Investiții o finanțare de 630 de milioane de euro pentru modernizarea căii ferate Brașov–Sighișoara. Acordul, anunțat la 14 septembrie 2026, completează fondurile europene și contribuția națională alocate unuia dintre cele mai importante șantiere feroviare din țară.

Este un pas financiar major, dar nu trebuie confundat cu finalizarea investiției. Banii trebuie transformați în lucrări executate, tronsoane recepționate și timpi mai mici de călătorie.

Proiectul vizează aproximativ 112,5 kilometri de cale ferată și face parte din coridorul european Rin–Dunăre. Valoarea totală este estimată la aproximativ 2,25 miliarde de euro. Modernizarea urmărește creșterea vitezei maxime până la 160 km/h pentru trenurile de călători, refacerea infrastructurii, modernizarea stațiilor și instalarea sistemelor europene de management al traficului feroviar. Banca Europeană de Investiții a confirmat semnarea finanțării de 630 de milioane de euro, iar Ministerul Finanțelor a prezentat împrumutul ca parte a structurii financiare a proiectului.

Linia este împărțită în trei sectoare principale: Brașov–Apața, Apața–Cața și Cața–Sighișoara. Lucrările includ intervenții complexe, între care tunelurile de la Ormeniș și Homorod, poduri, pasaje și modificări de traseu. Tocmai complexitatea acestora face ca un nou acord financiar să nu ofere, singur, garanția respectării termenelor.

Dincolo de știre

Întrebarea importantă nu este numai dacă România a obținut 630 de milioane de euro, ci când va putea un călător să parcurgă efectiv distanța dintre Brașov și Sighișoara în condiții moderne.

Împrumutul BEI trebuie rambursat. Prin urmare, transparența nu poate privi doar valoarea finanțării, ci și costul total al creditului, perioada de rambursare, contribuția bugetului de stat și eventualele cheltuieli suplimentare provocate de întârzieri. Fiecare prelungire de termen poate însemna costuri mai mari pentru stat, constructori și călători.

Ministerul Transporturilor și CFR Infrastructură trebuie să publice, într-o formă ușor de urmărit:

• stadiul fizic și financiar al fiecărui tronson;
• valoarea actualizată a contractelor;
• plățile efectuate și sursa fiecărei finanțări;
• cauzele întârzierilor și responsabilitățile contractuale;
• calendarul finalizării tunelurilor, podurilor și stațiilor;
• data estimată pentru circulația cu viteza proiectată.

Modernizarea trebuie evaluată și prin efectul asupra transportului de marfă. O cale ferată mai rapidă și mai predictibilă poate transfera o parte din transportul greu de pe șosele, poate reduce costurile logistice și poate lega mai eficient centrul țării de rețeaua europeană. Dar acest avantaj apare numai după punerea în funcțiune, nu la semnarea creditului.

Pentru public, indicatorii succesului sunt simpli: durata călătoriei, numărul trenurilor, punctualitatea, siguranța și prețul biletului. Pentru economie contează capacitatea suplimentară, viteza trenurilor de marfă și eliminarea blocajelor de pe coridor.

Finanțarea este, așadar, o condiție necesară. Nu este rezultatul final. După ani de lucrări și restricții, călătorii au nevoie de un calendar credibil și de rapoarte periodice, nu doar de anunțarea unei noi surse de bani.

Surse: Ministerul Finanțelor, Banca Europeană de Investiții, CFR Infrastructură.

Foto: IA