Trei angajați ai unui ocol silvic din Brașov, reținuți. Ancheta trebuie să arate cum au fost eludate controalele digitale

Cristian Radu | News Connect

Trei angajați ai unui ocol silvic din Măieruș, județul Brașov, au fost reținuți pentru 24 de ore într-un dosar privind presupuse tăieri ilegale, furt de material lemnos, delapidare și fals informatic. În cadrul anchetei au fost efectuate zece percheziții, iar 14 persoane au fost conduse la audieri.

O precizare editorială este necesară: ancheta nu a fost anunțată la 14 septembrie. Informațiile au fost publicate la 31 iulie 2026. În lipsa unei evoluții judiciare noi, reluarea lor în septembrie reprezintă o republicare, nu o știre nouă.

Potrivit informațiilor comunicate de anchetatori, cercetările vizează suspiciunea că, în perioada 2024–2026, mai mulți angajați ar fi exploatat ilegal arbori și și-ar fi însușit material lemnos. Dosarul privește inclusiv presupusa introducere sau modificare, fără drept, a unor informații într-un sistem informatic utilizat în domeniul silvic.

Dimensiunea digitală este esențială. Sistemele de trasabilitate ar trebui să permită urmărirea lemnului de la locul exploatării până la transport și valorificare. Dacă suspiciunile vor fi confirmate, ancheta trebuie să explice cum a putut fi ocolit mecanismul de control și dacă vulnerabilitatea a fost tehnică, procedurală sau rezultatul accesului necontrolat al unor angajați.

Reținerea pentru 24 de ore este o măsură procesuală. Nu reprezintă o condamnare și nici nu dovedește vinovăția persoanelor cercetate, care beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Dincolo de știre

Un dosar privind tăieri ilegale nu trebuie evaluat numai prin numărul perchezițiilor și al persoanelor conduse la audieri. Pentru comunitate contează cantitatea de lemn care ar fi fost exploatată ilegal, suprafața afectată, valoarea prejudiciului și posibilitatea recuperării acestuia.

La fel de importantă este funcționarea controalelor interne. Cine avea acces la sistemele informatice? Accesul era individualizat și verificabil? Au existat alerte privind modificarea datelor? Cine trebuia să confrunte documentele digitale cu realitatea din teren? Dacă neregulile s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, trebuie explicat de ce verificările curente nu le-au identificat mai devreme.

Cazul ridică și o problemă mai largă: digitalizarea nu elimină frauda dacă accesul nu este controlat, operațiunile nu sunt auditate, iar datele introduse în sistem nu sunt verificate în pădure. O aplicație poate înregistra un transport, dar nu poate garanta singură că volumul, proveniența și destinația lemnului corespund realității.

Autoritățile trebuie să comunice, pe măsura evoluției anchetei:

• cantitatea și valoarea materialului lemnos investigate;
• suprafața forestieră afectată;
• prejudiciul estimat și măsurile pentru recuperarea sa;
• mecanismul prin care datele ar fi fost introduse sau modificate;
• controalele administrative efectuate anterior;
• măsurile luate pentru eliminarea vulnerabilităților.

Finalitatea nu ar trebui să fie numai identificarea unor eventuali vinovați. Instituțiile responsabile trebuie să repare sistemul care a făcut posibile presupusele fapte. Altfel, ancheta va sancționa un episod, fără să înlăture mecanismul care l-ar fi produs.

Surse: BizBrașov — perchezițiile și reținerile, 31 iulie 2026, Radio România Actualități, IPJ Brașov — comunicate.

Foto: IA