Bugetul CFR Călători, aprobat când anul este aproape încheiat. Profitul de pe hârtie nu pune trenurile în mișcare

Cristian Radu | News Connect

Guvernul a aprobat la 18 septembrie bugetul CFR Călători pentru anul 2026, cu mai puțin de patru luni înainte de încheierea exercițiului financiar. Compania estimează venituri totale de 4,138 miliarde de lei, cheltuieli de 4,113 miliarde și un profit brut de 25 de milioane de lei.

Cifrele descriu o companie care ar urma să încheie anul pe plus. Momentul aprobării ridică însă o întrebare elementară: mai poate fi numit instrument de planificare un buget adoptat după consumarea a aproape trei sferturi din perioada pe care trebuia să o organizeze?

Un profit fragil

Profitul proiectat reprezintă aproximativ 0,6% din veniturile totale. Este o marjă redusă, care poate dispărea printr-o variație a costului energiei, printr-o reparație neprevăzută sau prin întârzierea unor compensații.

Rezultatul trebuie privit și în raport cu situația din 2025, când compania a înregistrat o pierdere de 27,3 milioane de lei. Trecerea de la pierdere la profit poate fi un semn de îmbunătățire, dar numai dacă nu este obținută prin amânarea reparațiilor, plăților ori investițiilor necesare.

Compania estimează, în continuare, plăți restante de 70 de milioane de lei la sfârșitul anului. Un operator poate raporta profit contabil și, în același timp, să aibă probleme de lichiditate sau obligații neachitate.

Subvenții mai mici, venituri mai mari

Subvențiile sunt programate la 1,674 miliarde de lei, cu 17,62% sub nivelul realizat în 2025. Ele reprezintă aproximativ 40% din veniturile totale estimate pentru 2026.

În același timp, veniturile totale ar urma să crească cu 19,66%, iar cifra de afaceri să ajungă la 1,338 miliarde de lei, cu 11,01% peste nivelul anului precedent. AGERPRES

Aceste evoluții trebuie explicate. Creșterea provine din mai mulți călători, din tarife mai mari, din compensații acordate pentru serviciul public sau din alte venituri? Fără structura detaliată, publicul vede rezultatul prognozat, dar nu și mecanismul care îl produce.

Reducerea subvenției poate însemna eficientizare. Poate însemna însă și presiune asupra numărului de trenuri, a întreținerii materialului rulant sau a tarifelor plătite de pasageri. Diferența se vede în mersul trenurilor, nu în formularea comunicatului.

Investiții de 1,132 miliarde de lei în câteva luni

Bugetul prevede investiții de 1,132 miliarde de lei, cu 65,61% mai mult decât în anul anterior. Suma este importantă, dar aprobarea din septembrie obligă Guvernul și compania să precizeze ce reprezintă aceasta în realitate.

Cât a fost deja contractat? Cât a fost plătit înaintea aprobării bugetului? Ce sumă mai poate fi utilizată până la 31 decembrie? Care investiții înseamnă trenuri noi, modernizări, reparații, depouri sau sisteme informatice?

Dacă proiectele sunt deja angajate, bugetul validează tardiv operațiuni aflate în desfășurare. Dacă nu sunt contractate, capacitatea de a transforma peste un miliard de lei în investiții efective în ultimele luni ale anului trebuie demonstrată.

Altfel, suma rămâne o prevedere contabilă care poate fi raportată drept „investiție programată”, fără ca pasagerul să vadă un vagon reparat sau un tren suplimentar.

Bugetul urmează activitatea, în loc să o conducă

Un buget aprobat la începutul anului stabilește priorități și permite evaluarea conducerii. Un buget aprobat în septembrie riscă să descrie retrospectiv ceea ce compania a cheltuit deja.

Responsabilitatea întârzierii trebuie explicată de Ministerul Transporturilor, CFR Călători și Guvern: când a fost întocmit proiectul, când a fost transmis spre avizare, ce instituții l-au întârziat și în baza căror limite a funcționat compania până la adoptare?

Faptul că Guvernul a aprobat documentul la 18 septembrie este confirmat și de lista actelor adoptate în ședința Executivului. Guvernul României

Dincolo de știre

CFR Călători nu trebuie evaluată numai printr-un profit prognozat de 25 de milioane de lei. Indicatorii care contează pentru public sunt alții: câte trenuri au fost anulate, câte vagoane sunt funcționale, ce întârzieri s-au înregistrat, ce temperaturi au suportat călătorii și câte reparații au fost amânate.

Un profit de 0,6% nu reprezintă automat performanță. Poate fi rezultatul unei administrări mai bune, dar poate apărea și prin comprimarea unor cheltuieli necesare.

Până când CFR Călători nu publică execuția la zi, structura investițiilor și indicatorii de calitate ai serviciului, bugetul rămâne o promisiune contabilă aprobată foarte târziu. Iar călătorii nu circulă cu profitul din hotărârea Guvernului. Circulă cu trenurile care trebuie să ajungă la timp.