Brașovul, dincolo de cartea poștală. Cum poate cultura să devină o politică de dezvoltare a orașului

Cristian Radu | News Connect

Brașovul are nevoie să își privească oferta culturală și prin ochii celor care trăiesc aici. Ce îi face pe locuitori să participe, ce îi apropie pe tineri de oraș și ce experiențe îi determină pe turiști să rămână mai mult? O cercetare realizată la Universitatea Transilvania a adus aceste întrebări într-un cadru academic, cu potențial de aplicare în administrație.

Teza „Dezvoltarea brandului de oraș prin strategii de marketing cultural”, realizată de Elena-Lavinia Pătrașcu (Ciuculescu), sub coordonarea profesorului Florin-Alexandru Luca, a avut susținerea publică programată pentru 9 octombrie 2026. Anunțul universității confirmă data, fără să consemneze rezultatul susținerii.

Rezumatul lucrării cuprinde cercetări cu tineri și profesioniști ai culturii brașovene, analiza a 14 candidaturi pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii și propunerea unui festival multianual, „Brașov: Now Playing”. Documentul prezintă inclusiv reconversia unor spații, traseele culturale și valorificarea diversității comunităților ca instrumente de dezvoltare urbană. Acestea sunt direcții de cercetare și propuneri, fără o confirmare a adoptării lor de către municipalitate.

Dincolo de știre

Pentru administrație, utilitatea unei asemenea lucrări începe în momentul în care concluziile sunt confruntate cu realitatea orașului. O primă etapă ar putea fi o întâlnire de lucru între universitate, Primărie, instituțiile culturale, organizațiile independente, școli și operatorii turistici. Obiectivul ar trebui să fie alegerea câtorva intervenții care pot fi testate și evaluate.

Un exemplu este organizarea unui calendar cultural comun. Acesta ar trebui să ofere mai mult decât o listă de spectacole: informații despre acces, prețuri, transport, activități pentru copii și posibilități de participare. Pentru locuitor, întrebarea practică este unde poate merge, împreună cu cine și cu ce cost.

Un alt pas ar putea fi apropierea activităților de cartiere. Atelierele, proiecțiile, întâlnirile cu scriitorii, concertele de mici dimensiuni sau proiectele de istorie locală pot crea relații între oameni care locuiesc în aceeași zonă. În acest caz, cultura devine și o formă de folosire a spațiului comun.

O asemenea abordare cere continuitate. Un atelier pentru copii are mai multă valoare dacă poate continua câteva luni, iar participanții pot prezenta ceea ce au realizat. O întâlnire cu un artist poate deschide un program de mentorat. Un proiect despre memoria unui cartier poate produce o arhivă accesibilă școlilor și locuitorilor.

În cercetarea prezentată, 33% dintre respondenții tineri au indicat că ar dori să lucreze în sectorul cultural, iar 39,5% s-au declarat dispuși să participe voluntar la organizarea evenimentelor. Procentele descriu eșantionul studiat și nu pot fi extinse automat la toți tinerii Brașovului. Ele oferă însă un motiv pentru verificarea interesului prin oportunități concrete. unitbv.ro

Primăria și organizațiile culturale ar putea crea stagii, proiecte studențești și programe de inițiere în organizarea evenimentelor. Voluntariatul trebuie însoțit de învățare și responsabilități clare; activitatea profesională trebuie remunerată. Implicarea tinerilor nu poate fi construită pe disponibilitatea lor de a lucra gratuit.

Legătura cu turismul poate porni de la experiențe care există și pentru locuitori. Un traseu literar, un atelier de meșteșuguri, o vizită într-un spațiu de creație sau un program despre istoria comunităților poate completa vizitarea monumentelor. Pentru turiști, aceste experiențe ar putea deveni motive de prelungire a șederii și de revenire în alte perioade ale anului.

Orice proiect ar trebui să păstreze un echilibru între atractivitatea turistică și confortul comunității. Programul, zgomotul, accesul, curățenia și costurile trebuie discutate înainte. Un eveniment susținut de locuitori are șanse mai mari să capete continuitate decât unul care le perturbă viața fără un beneficiu vizibil.

Aceeași rigoare este necesară în folosirea banilor publici. Înainte de finanțare trebuie stabilite obiectivele, beneficiarii și costul. După implementare trebuie publicate rezultatele: câți locuitori au participat, câți au revenit, ce colaborări au continuat și ce activități au devenit accesibile unor categorii anterior slab reprezentate.

Universitatea ar putea contribui la evaluare, inclusiv prin cercetări înainte și după proiect. Astfel, administrația ar avea o bază pentru a continua, modifica sau opri o intervenție. Finanțarea multianuală poate oferi stabilitate, dacă este însoțită de rezultate și de o selecție transparentă.

Cercetarea deschide o posibilitate concretă: apropierea deciziei administrative de cunoașterea produsă în universitate. Următorul pas ar fi un proiect pilot, cu responsabil, buget, termen și evaluare publică. Pentru locuitorii Brașovului, valoarea lui se va vedea în oportunitățile de participare și în felul în care orașul devine mai apropiat de oamenii săi.

Articol realizat pe baza anunțului și rezumatului tezei publicate de Universitatea Transilvania din Brașov. Propunerile de aplicare administrativă reprezintă interpretarea editorială.