Cristian Radu | News Connect
Un autobuz electric devine parte a unui transport public inteligent atunci când achiziția lui este urmată de decizii bine fundamentate: pe ce traseu circulă, când se încarcă, cum este întreținut și cât de bine răspunde nevoilor călătorilor. În perspectiva ROPAT 2026, Asociația Română pentru Smart City propune legarea acestor decizii de datele orașului, de experiența operatorilor și de o rețea de administrații, companii și specialiști.

Congresul Național al Transportului Public — ROPAT — este programat între 18 și 21 noiembrie 2026, la București. Ediția a IV-a este organizată de Asociația Română pentru Smart City, în parteneriat cu Uniunea Română de Transport Public (URTP) și Federația Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători (FTUSMC)
Întrebarea care merită urmărită dincolo de programul evenimentului este una practică: cum folosim inteligența disponibilă pentru ca transportul public să funcționeze mai bine?
Înființată în 2016, Asociația Română pentru Smart City — ARSC — declară că reunește peste 450 de membri și parteneri și colaborează cu peste 200 de administrații locale. Rețeaua sa conectează instituții publice, companii, universități și experți implicați în modernizarea comunităților. Cifrele sunt cele comunicate de organizație în propria prezentare.
Pentru transportul public, o asemenea rețea poate scurta distanța dintre identificarea unei probleme și găsirea unei soluții. Operatorul cunoaște exploatarea. Administrația stabilește priorități și alocă resurse. Specialiștii în energie pot evalua alimentarea unei flote electrice, iar cei în tehnologie pot organiza informațiile necesare deciziei.
Această cooperare cere un limbaj comun. Un proiect trebuie să poată fi înțeles atât de inginerul care îl va utiliza, cât și de autoritatea care îl finanțează.
Prezența ARSC în Smart Communities Network este documentată și pe platforma europeană Living-in.EU. Acolo sunt prezentate inițiative precum Smart City Academy, pentru formare, Digital Inclusion Center, pentru competențe și acces digital, și „România fără ghișee”, dedicată digitalizării serviciilor publice. Aceste direcții privesc capacitatea comunității de a utiliza schimbarea tehnologică.
Unul dintre instrumentele prezentate de asociație este CityTwin, un model digital urban care organizează documente, hărți și date publice pentru analizarea unor intervenții.
Demonstrația publică folosește Brașovul și permite, potrivit ARSC, testarea amplasării unor investiții, inclusiv stații de transport, parcări sau stații de încărcare. Accesibilitatea este calculată pe rețeaua stradală, iar informațiile sunt însoțite de surse și de precizări privind datele lipsă. Este o demonstrație publică a produsului; existența ei nu înseamnă automat adoptarea platformei de către municipalitate.
Aplicată mobilității, această abordare poate ajuta la formularea unor întrebări mai precise: câți oameni pot ajunge pe jos la o stație? Ce legătură există între un cartier nou și serviciile publice? Unde ar avea o intervenție cel mai mare folos?
Rezultatele unui model trebuie confruntate cu terenul și cu experiența operatorului. O hartă poate arăta apropierea unei stații, dar evaluarea completă trebuie să țină seama și de traversări, pante, trotuare sau accesul persoanelor cu mobilitate redusă.
Mai aproape de exploatarea zilnică se află KraftSync Transit, prezentată de ARSC ca platformă de inteligență artificială pentru flotele de transport public electric.
Potrivit descrierii oficiale, aceasta conectează informații din sistemele existente și le folosește pentru alerte, recomandări și raportare. Funcționalitățile prezentate privesc autonomia, încărcarea, repartizarea pe ture și conflictele dintre mentenanță și programul de circulație.
ARSC indică o configurație de referință bazată pe date ale CTP Iași și o a doua configurație pentru LOCTRANS Slatina. Tot organizația precizează că fluxurile în timp real se conectează la implementare, iar valorile afișate sunt diferențiate ca măsurate, calculate sau estimate. Prin urmare, configurațiile prezentate și economiile potențiale nu trebuie confundate cu rezultate confirmate ale unei exploatări integrale în timp real.
Problema abordată este însă concretă. Un vehicul trebuie să poată încheia programul alocat, infrastructura de încărcare trebuie utilizată coerent, iar reviziile trebuie corelate cu necesarul de circulație. Legarea acestor informații poate sprijini dispecerul și conducerea tehnică, dacă datele sunt corecte și recomandările sunt verificate.
ARSC dezvoltă și Harta Smart City România, prezentată ca instrument de documentare a proiectelor de modernizare a comunităților, pe baza unor surse oficiale.
Pentru o administrație sau un operator, utilitatea unei asemenea evidențe este posibilitatea de a identifica experiențe relevante în alte localități. Înaintea unei investiții, merită aflat cine a încercat o soluție asemănătoare, ce dificultăți a întâlnit și ce costuri au apărut după punerea în funcțiune.
Documentarea proiectelor este un punct de plecare. Evaluarea lor cere și rezultate: disponibilitatea sistemelor, costurile de întreținere, utilizarea efectivă și beneficiul pentru cetățean.
Tema ediției din acest an urmărește transportul public de după 2027 și pregătirea viitoarelor programe de finanțare. Organizatorii anunță centralizarea nevoilor operatorilor într-un document de priorități pentru perioada 2028–2034. Calendarul publicat prevede discutarea rezultatelor preliminare la 19 noiembrie, validarea priorităților la 20 noiembrie și publicarea documentului final la 15 decembrie 2026. Acestea sunt etape anunțate, care urmează să se desfășoare.
Aici poate deveni utilă integrarea propusă de asociație: nevoile din exploatare să fie analizate împreună cu dezvoltarea urbană, energia, tehnologia și posibilitățile de finanțare.
Transportul public poate deveni mai inteligent prin felul în care folosim toate aceste competențe. Pentru călător, rezultatul trebuie să fie simplu de recunoscut: informație corectă, legături bune, accesibilitate și un serviciu pe care se poate baza.
Inteligența orașului capătă valoare atunci când îi face omului viața mai ușoară.
Articol realizat pe baza prezentărilor oficiale ARSC și ROPAT 2026 și a informațiilor publicate de Living-in.EU. Descrierile platformelor reflectă funcționalitățile și stadiile comunicate de dezvoltator.
Foto: IA