România își educă femeile. Cât din potențialul lor ajunge în economie?

Dincolo de stireYesterday29 Views

O diplomă este începutul unui parcurs profesional. Ce se întâmplă însă când pregătirea nu poate fi folosită, cariera se întrerupe, iar revenirea la muncă devine dificilă? Cercetarea „România Nevalorificată”, semnată de Cristina Chiriac, președintele fondator al CONAF, urmărește legătura dintre educație, muncă, venituri și siguranța financiară la pensie.

Cristian Radu | News Connect

România investește în educația femeilor. Familiile investesc, la rândul lor, bani, timp și încredere. După absolvire, valorificarea acestei pregătiri depinde însă de mai mult decât de rezultatele obținute la școală sau la facultate. Contează existența unui loc de muncă potrivit, posibilitatea de a îmbina activitatea profesională cu responsabilitățile familiale și șansa de a reveni într-o profesie după o întrerupere.

Datele arată dimensiunea problemei. În 2025, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani era de 59,5% în România, față de 71,3% în Uniunea Europeană. România se afla printre statele cu cele mai reduse niveluri ale ocupării feminine, alături de Italia și Grecia, potrivit Eurostat.

Ce se întâmplă cu pregătirea celor care rămân în afara pieței muncii? Și cât de mult se prelungesc efectele unei pauze profesionale?

Aceste întrebări se află în centrul cercetării „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată de dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori, și lansată la București pe 10 noiembrie 2026, potrivit comunicatului CONAF.

Ce se întâmplă după diplomă

Prin cadrul de analiză denumit Human Capital Conversion Gap — HCCG —, autoarea propune urmărirea obstacolelor care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital și drepturi de pensie.

Perspectiva depășește momentul angajării. O femeie poate avea acces la un loc de muncă, dar pregătirea sa să fie insuficient folosită. Poate avea o carieră, apoi să o întrerupă pentru îngrijirea unui copil sau a unei persoane dependente. La revenire, poate întâmpina dificultăți în găsirea unui program compatibil cu responsabilitățile de acasă.

Fiecare dintre aceste situații poate influența etapa următoare: venitul disponibil, economiile, posibilitatea de a începe o afacere sau continuitatea contribuțiilor sociale.

„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile?”, afirmă Cristina Chiriac în comunicatul transmis presei.

Cadrul propus urmărește șapte dimensiuni: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.

HCCG este, în această etapă, un cadru conceptual. Nu atribuie României un scor și nu construiește un clasament al statelor. Utilitatea sa urmează să fie verificată prin dezvoltarea metodologiei și testarea legăturilor dintre etapele analizate.

O pauză profesională poate avea efecte timp de decenii

Salariul care nu mai intră lunar în cont este consecința imediată a unei întreruperi a activității. Pot exista însă și efecte mai puțin vizibile: pierderea unor oportunități de promovare, nevoia de actualizare a competențelor sau reducerea capacității de economisire.

Cercetarea propune ca aceste consecințe să fie urmărite împreună, pe parcursul vieții profesionale. Inclusiv efectele asupra pensiei trebuie analizate în funcție de durata întreruperii și de modul în care perioadele respective sunt recunoscute de legislație.

Accesul la îngrijirea copiilor oferă un exemplu concret. În 2024, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani din România beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie, față de media europeană de 39,3%, potrivit Comisiei Europene.

Indicatorul nu explică singur nivelul ocupării feminine. Arată însă cât de limitat este accesul la un serviciu care poate conta decisiv pentru revenirea părinților la muncă. Pentru o familie, un loc disponibil la creșă poate schimba posibilitatea de a păstra două venituri și de a continua două cariere.

Ce înseamnă estimarea de 160 de miliarde de lei

Cercetarea estimează că, într-un scenariu în care rata ocupării feminine din România ar ajunge la media europeană, aproximativ 643.000 de femei în plus s-ar afla în ocupare. Valoarea suplimentară a producției este estimată la circa 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025, conform calculelor prezentate de autoare.

Cifra descrie un scenariu ipotetic, care păstrează constante celelalte condiții analizate. Nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată și nici o prognoză de creștere economică.

Apropierea de media europeană ar presupune existența locurilor de muncă, potrivirea competențelor cu cererea angajatorilor și reducerea obstacolelor care limitează participarea. Estimarea indică amploarea unei oportunități economice; realizarea ei depinde de condițiile concrete din economie și de eficiența intervențiilor publice.

De la propuneri la rezultate măsurabile

„România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică. Domeniile vizate includ educația, serviciile de îngrijire, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, drepturile de pensie și fiscalitatea muncii cu timp parțial.

Evaluarea rezultatelor cere însă date care să permită urmărirea schimbărilor: câte persoane revin la muncă, în ce condiții se angajează, cum evoluează veniturile și cât de stabile sunt parcursurile profesionale.

Autoarea semnalează lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și defalcate pe sexe. Fără acestea, devine dificil de stabilit unde se acumulează dezavantajele și care dintre măsuri produce efectele urmărite.

Întrebarea deschisă de cercetare privește astfel și felul în care România își evaluează investiția în educație. Numărul diplomelor arată câți oameni au încheiat o etapă de pregătire. Parcursul lor ulterior arată cât din acea investiție ajunge să fie folosit în economie și în viața fiecăruia.

Despre Cristina Chiriac

Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Este autoarea volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri”. Cercetarea sa „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii și propuneri de politică publică. Lucrarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice, potrivit prezentării transmise presei.

Sinteza cercetării este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro, conform comunicatului CONAF.

Articol realizat pe baza comunicatului CONAF din 11 noiembrie 2026 privind cercetarea „România Nevalorificată”, cu date de context Eurostat și ale Comisiei Europene. Estimările economice și prezentarea cadrului HCCG sunt atribuite autoarei cercetării.

Leave a reply

Loading Next Post...
Follow
Sidebar
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...