200 de milioane de euro pentru garantarea creditelor IMM. Câte firme românești vor beneficia rămâne o întrebare fără răspuns

Cristian Radu | News Connect

România a finalizat etapa financiară pentru suplimentarea cu 200 de milioane de euro a garanției de portofoliu pentru reziliență din cadrul InvestEU. Mecanismul ar trebui să faciliteze accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare bancară, în condiții mai favorabile decât cele disponibile fără garanția europeană.

Anunțul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene marchează însă disponibilizarea unei garanții, nu transferarea directă a 200 de milioane de euro către firme. Nu este o schemă de granturi, iar companiile nu primesc automat finanțarea.

Creditele sunt acordate de intermediarii financiari, după evaluarea bonității, a proiectului și a condițiilor de eligibilitate. Garanția preia o parte din risc și poate permite dobânzi mai reduse, cerințe mai mici privind garanțiile proprii, maturități extinse sau accesul unor întreprinderi care altfel ar fi considerate prea riscante.

Garanția nu este creditul

Valoarea de 200 de milioane de euro nu trebuie confundată nici cu suma care va ajunge efectiv în conturile IMM-urilor. O garanție de portofoliu poate susține un volum de credite mai mare, deoarece acoperă numai o parte din riscul asumat de bănci.

InvestEU funcționează tocmai prin acest efect de multiplicare: garanțiile publice măresc capacitatea instituțiilor financiare de a susține investiții private. La nivel european, programul utilizează o garanție bugetară de 26,2 miliarde de euro pentru a mobiliza investiții publice și private estimate la cel puțin 372 de miliarde de euro.

Pentru programul din România trebuie publicat însă multiplicatorul estimat: ce volum de credite ar trebui să genereze garanția suplimentară de 200 de milioane de euro și în ce interval?

Aproximativ 2.000 de beneficiari până în iulie 2025

MIPE anunța în iulie 2025 că aproximativ 2.000 de IMM-uri din România primiseră, începând din 2023, finanțări de circa 610 milioane de euro prin garanțiile InvestEU susținute din PNRR. Valoarea medie comunicată era de aproximativ 300.000 de euro pentru un credit, iar împrumuturile erau acordate prin 12 bănci.

Datele arătau dimensiunea mecanismului, dar nu răspundeau unor întrebări esențiale pentru evaluarea efectului său asupra economiei românești.

Nu era precizat câte dintre firmele finanțate aveau capital majoritar românesc, câte erau controlate de grupuri străine și câte erau start-upuri. Nu exista nici o distribuție publică suficient de detaliată pe județe, sectoare economice, dimensiunea întreprinderilor și destinația investițiilor.

În lipsa acestor informații, formularea „IMM-uri din România” arată locul înregistrării sau al activității beneficiarilor, nu originea capitalului.

Două întrebări care cer cifre, nu estimări

Prima întrebare este câte firme cu capital majoritar autohton au beneficiat în 2026 de credite garantate prin acest mecanism.

A doua este câte întreprinderi vor mai putea beneficia până la sfârșitul anului.

Anunțul privind suplimentarea garanției nu oferă, deocamdată, un răspuns public verificabil. Numărul viitorilor beneficiari nu poate fi calculat prin simpla împărțire a celor 200 de milioane de euro la valoarea medie istorică a unui credit. Garanția și împrumutul sunt valori diferite, iar finanțările pot varia considerabil de la o companie la alta.

MIPE și Fondul European de Investiții ar trebui să publice volumul de creditare care poate fi mobilizat, băncile participante, plafoanele distribuite fiecărei instituții și perioada în care firmele pot depune solicitări.

Cine obține finanțarea și cu ce cost?

Transparența trebuie să ajungă până la nivelul condițiilor oferite beneficiarilor. Este important să știm dacă avantajul garanției publice se regăsește în dobânzi mai mici, comisioane reduse și cerințe de colateral mai accesibile.

Un bilanț complet ar trebui să prezinte:

• numărul creditelor aprobate și al celor respinse;
• valoarea medie și durata finanțărilor;
• dobânda și comisioanele aplicate;
• distribuția beneficiarilor după originea capitalului;
• repartizarea pe județe și domenii economice;
• numărul start-upurilor și al firmelor care nu ar fi obținut un credit obișnuit;
• investițiile realizate și locurile de muncă create sau păstrate;
• rata creditelor neperformante acoperite prin garanție.

Aceste date nu presupun publicarea informațiilor comerciale confidențiale ale fiecărei companii. Ele pot fi prezentate agregat, astfel încât contribuabilul să poată vedea unde ajunge sprijinul public.

Dincolo de plafonul anunțat

Accesul IMM-urilor la finanțare rămâne o problemă reală, mai ales într-o perioadă cu dobânzi, costuri energetice și incertitudini economice ridicate. O garanție europeană poate debloca investiții care altfel ar fi amânate.

Dar succesul programului nu poate fi măsurat numai prin dimensiunea plafonului sau prin numărul contractelor de credit. Important este dacă finanțarea ajunge la firme viabile, inclusiv la întreprinderile cu capital românesc, dacă produce capacități noi și dacă păstrează locuri de muncă.

Cele 200 de milioane de euro reprezintă o oportunitate financiară. Rezultatul va putea fi evaluat numai după ce autoritățile vor arăta cine a beneficiat, în ce condiții și ce a construit cu banii obținuți.

Surse:

• MIPE — „200 de milioane de euro suplimentare pentru finanțarea IMM-urilor prin InvestEU”, 2 septembrie 2026
• MIPE — bilanțul finanțărilor acordate IMM-urilor prin garanția InvestEU, 22 iulie 2025
• News.ro — aproximativ 2.000 de IMM-uri și finanțări de 610 milioane de euro
• Comisia Europeană — mecanismul și obiectivele programului InvestEU

Precizare editorială: sursele publice consultate nu indică numărul firmelor cu capital majoritar românesc finanțate în 2026 și nici numărul beneficiarilor estimați până la sfârșitul anului.

Foto: IA