557.000 de metri cubi de deșeuri, relocați la Timiș-Triaj. Închiderea depozitului nu înseamnă încă depoluarea zonei
Cristian Radu | News Connect
Aproximativ 557.000 de metri cubi de deșeuri industriale au fost mutați și reconfigurați în interiorul fostului depozit de la Timiș-Triaj. Potrivit datelor publicate de Primăria Brașov, lucrările realizate până la 9 septembrie reprezintă 78% din volumul terasamentelor prevăzute în proiect.
Este un progres important într-o investiție evaluată la aproximativ 135,45 milioane de lei. Nu înseamnă însă că deșeurile au fost îndepărtate și nici că terenul a fost deja depoluat.
Materialele existente sunt relocate în corpul proiectat al depozitului, care urmează să fie modelat, stabilizat, izolat și acoperit. Scopul declarat este închiderea definitivă și punerea în siguranță a amplasamentului.
Aproape 700.000 de metri cubi trebuie relocați
Lucrările au început în primele zile ale lunii iulie. Proiectul tehnic prevede mutarea și reconfigurarea unui volum total de aproximativ 700.000 de metri cubi de deșeuri.
Pentru stabilizarea versanților artificiali vor fi realizate berme la fiecare zece metri înălțime. Acestea trebuie să reducă riscul de alunecare și să permită amenajarea unor căi de acces necesare monitorizării și intervențiilor.
După încheierea terasamentelor, corpul depozitului urmează să fie acoperit cu aproximativ 55.670 de metri cubi de pământ slab coeziv, așezat într-un strat cu grosimea minimă de 50 de centimetri.
Peste acesta va fi aplicat un strat de sol fertil de aproximativ 15 centimetri.
Gazon și peste 16.000 de arbuști
Suprafața rezultată va fi înierbată, iar proiectul prevede plantarea a 16.531 de arbuști cu rol antierozional pe aproximativ 82.656 de metri pătrați.
Vor fi utilizate materiale geosintetice pentru protejarea unei suprafețe de peste 111.000 de metri pătrați. În același timp, sistemele destinate colectării și evacuării apelor pluviale vor însuma aproape 4,2 kilometri.
Pe latura orientată spre pârâul Timișul Sec sunt prevăzute lucrări de consolidare, inclusiv ziduri din beton armat și gabioane.
Municipalitatea intenționează ca, după închiderea depozitului, terenul să fie integrat în peisaj și transformat într-o zonă de agrement.
O investiție de peste 135 de milioane de lei
Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 135,45 milioane de lei. Din această sumă, aproape 66,85 milioane de lei reprezintă finanțare europeană nerambursabilă, obținută prin Programul Regiunea Centru.
Contractul este executat de asocierea Inoveco SRL–Socot SA, iar termenul maxim comunicat pentru realizarea lucrărilor este de 12 luni.
Cifrele financiare trebuie raportate însă la rezultatele tehnice. În cazul unui fost depozit industrial, succesul nu se măsoară numai prin cantitatea de pământ mutată, suprafața înierbată sau numărul arbuștilor plantați.
Relocare, închidere sau depoluare?
Cei trei termeni nu descriu același lucru.
Relocarea înseamnă mutarea deșeurilor în interiorul amplasamentului și așezarea lor într-o configurație controlată. Închiderea presupune stabilizarea, izolarea, acoperirea și supravegherea depozitului.
Depoluarea ar presupune eliminarea ori neutralizarea contaminanților și demonstrarea, prin analize, că riscurile pentru sol, apă și sănătatea populației au fost îndepărtate sau reduse până la limitele legale.
În cazul Timiș-Triaj, soluția aplicată este una de închidere și punere în siguranță a depozitului. Din acest motiv, înierbarea terenului nu poate fi prezentată singură drept dovada depoluării.
Monitorizarea apei freatice devine esențială
Proiectul include un sistem de monitorizare a apei subterane. Aceasta este una dintre componentele esențiale ale investiției, deoarece eventualii contaminanți pot continua să influențeze mediul mult timp după acoperirea depozitului.
Municipalitatea ar trebui să publice valorile inițiale, indicatorii urmăriți, frecvența prelevărilor și rezultatele analizelor după finalizarea lucrărilor. Datele trebuie prezentate într-un format ușor de înțeles, nu păstrate numai în rapoarte tehnice.
Brașovenii trebuie să poată afla dacă apa freatică este afectată, dacă valorile se îmbunătățesc și ce măsuri vor fi luate în cazul depășirii limitelor admise.
Sunt necesare și informații despre stabilitatea corpului depozitului, comportarea sistemelor de drenaj și eventualele emisii sau infiltrații.
O zonă de agrement are nevoie de o evaluare separată
Transformarea amplasamentului într-o zonă de agrement poate contribui la recuperarea urbană a Timiș-Triajului. Această utilizare trebuie decisă însă numai după demonstrarea siguranței terenului.
Înainte ca zona să fie deschisă publicului, trebuie stabilite activitățile permise, restricțiile de construire, modul de întreținere și responsabilitatea monitorizării pe termen lung.
O suprafață verde amenajată deasupra unui depozit închis nu are același regim cu un parc realizat pe un teren necontaminat. Vegetația poate integra zona în peisaj, dar nu înlocuiește măsurătorile și controlul tehnic.
Dincolo de știre
Mutarea a 557.000 de metri cubi de deșeuri este un rezultat fizic important. Pentru comunitate, întrebarea decisivă este însă ce rămâne sub stratul de pământ și cum va fi supravegheat acel conținut în următorii ani.
Timiș-Triaj poate deveni un exemplu de recuperare a unei zone industriale degradate. Pentru aceasta, Primăria trebuie să publice mai mult decât fotografii de șantier și procente de execuție.
Un bilanț complet ar trebui să includă:
- cantitatea finală de deșeuri relocată;
- rezultatele analizelor pentru sol și apa freatică;
- stabilitatea corpului depozitului;
- funcționarea drenajelor;
- costurile suplimentare, dacă vor exista;
- garanțiile executantului;
- programul monitorizării după recepție;
- limitele viitoarei zone de agrement;
- instituția care răspunde în cazul apariției unor probleme.
Închiderea depozitului va schimba imaginea zonei. Reușita proiectului va fi demonstrată însă de ceea ce nu se vede: izolarea contaminanților, protejarea apei și stabilitatea terenului.
Brașovul nu are nevoie doar de un munte de deșeuri acoperit cu verdeață. Are nevoie de garanția, susținută prin măsurători publice, că acel munte nu mai reprezintă un pericol.
Surse:
