De la peniță la inteligența artificială. Instrumentele se schimbă, autorul răspunde

Un comentariu primit pe Facebook încerca să transforme folosirea inteligenței artificiale într-o acuzație. L-am șters. Nu pentru că m-ar fi deranjat întrebarea, ci pentru că ironia ieftină nu poate înlocui o discuție serioasă.

Tema însă rămâne: cine scrie atunci când un autor folosește inteligența artificială?

Am început să scriu cu creionul, la cinci ani. Au urmat tocul și penița, pixul, mașina de scris și calculatorul personal. Astăzi folosesc și inteligența artificială. Fiecare etapă a adus un alt instrument, nu un alt creier.

Societatea și tehnologiile informaționale s-au dezvoltat. Nu am rămas în urmă. Am trecut de fiecare dată pe treapta următoare, fără să abandonez ceea ce învățasem înainte.

În anii mei de activitate am redactat numeroase materiale, inclusiv lucrări didactice și științifice. Am folosit cărți, studii, documente și statistici. Am indicat sursele, am selectat informațiile, le-am comparat și le-am sintetizat.

Faptul că am folosit surse nu mi-a micșorat meritele. Documentarea nu anulează contribuția autorului, iar sinteza nu înseamnă copiere. Meritul stă și în alegerea surselor, în înțelegerea lor, în legăturile pe care le descoperi și în ideea pe care o construiești din informații aparent separate.

Așa am învățat să lucrez. Așa lucrez și acum.

Inteligența artificială poate ordona, compara și propune formulări. Dar poate și greși. De aceea, folosirea ei nu reduce răspunderea autorului. O mărește.

Înainte de publicare, informația trebuie verificată, sursele confruntate, iar fiecare afirmație asumată. Un text nu devine adevărat pentru că a fost generat de un sistem performant. Devine publicabil numai după ce un om îl controlează și acceptă să răspundă pentru el.

Lecția lui Adrian Berinde

Cu mulți ani în urmă, când încă îmi căutam vocea în scris și, poate, chiar în viață, un om mi-a marcat destinul: Adrian Berinde — muzician, compozitor, textier, poet și artist plastic, plecat dintre noi în 2019.

Ne-am cunoscut „din întâmplare”, la București. Mai târziu, ori de câte ori drumurile îmi permiteau, ne întâlneam la Comarnic. Uneori doar pentru zece sau cincisprezece minute. Erau întâlniri scurte, dar niciodată lipsite de sens.

La un moment dat i-am spus că mă gândesc să încep să public mai mult pe Facebook. L-am întrebat ce părere are.

Nu mai pot reproduce fiecare cuvânt. Au rămas însă în mine sensul și greutatea răspunsului său:

„Cristian, nu ți-am spus până acum, dar îți citesc aproape toate textele. Ai condeiul la tine întotdeauna. Da, este timpul să-ți crești vizibilitatea. Dar ai mare grijă. Din acel moment nu mai este vorba doar despre talent și despre limba română. Este și despre responsabilitate. Multă. Oricine îți poate citi textele și tot oricine te poate judeca, în orice fel. Cel mai mult însă contează judecata ta. Ea îți va arăta calea și te va împiedica să greșești. Sau te va ajuta să te corectezi, dacă ai greșit.”

Am purtat această lecție cu mine.

Astăzi, când tehnologia ne oferă instrumente pe care atunci nici nu ni le imaginam, cuvintele lui Adrian sunt mai actuale decât oricând. Vizibilitatea nu înseamnă doar cititori mai mulți. Înseamnă o responsabilitate mai mare față de fiecare dintre ei.

Mulțumesc, Adrian! Acolo unde ești…

Dincolo de instrument

Adevărata discuție nu este dacă un jurnalist sau un scriitor folosește inteligența artificială. Întrebările corecte sunt altele: Cine a verificat informațiile? Sunt indicate sursele? Există o contribuție proprie? Cine își asumă textul și consecințele lui?

Inteligența artificială nu îmi poate înlocui memoria, experiența sau vocea. Nu știe de ce aleg un subiect, ce întrebare mă neliniștește și nici ce răspundere simt față de cititor.

O întreb. O contrazic. Corectez. Elimin. Mut și rescriu. Uneori îmi oferă o surpriză. Alteori resping totul și o iau de la capăt. Sau nu.

Da, folosesc inteligența artificială. Nu pentru a gândi în locul meu, ci pentru a lucra mai bine cu propriile idei.

Instrumentele se schimbă. Autorul rămâne.

Iar odată cu semnătura rămâne și răspunderea.

Cristian Radu | News Connect

Notă de transparență: ideile, experiența și argumentele acestui editorial îi aparțin autorului. Inteligența artificială a fost folosită pentru structurarea și finisarea textului, nu pentru înlocuirea judecății editoriale.