Douăzeci de clădiri școlare din Covasna funcționează fără autorizație sanitară. În cele mai multe cazuri, problema este apa
Cristian Radu | News Connect
Douăzeci de structuri sau clădiri aparținând unui număr de zece unități de învățământ cu personalitate juridică au început anul școlar fără autorizație sanitară de funcționare în județul Covasna.
Situațiile nu au aceeași gravitate. În unele cazuri, procedura de autorizare se află în desfășurare după realizarea lucrărilor. În altele, clădirile nu corespund normelor sau au nevoie de reabilitare. Problema întâlnită cel mai des este însă una elementară: apa din puțuri ori din rețelele publice locale nu este potabilă.
Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul Școlar Județean Covasna și publicate la 8 septembrie. Ele arată că deschiderea școlilor și prezența elevilor la cursuri nu înseamnă automat că problemele sanitare au fost rezolvate.
Autorizații retrase din cauza apei
La Școala Gimnazială „Fejér Ákos” și la Grădinița cu Program Normal „Törpike” din Micfalău, analizele au arătat că apa din rețeaua publică nu este potabilă. Direcția de Sănătate Publică a retras autorizația sanitară, iar situația este neschimbată față de anul școlar anterior.
Probleme similare sunt raportate la structurile Școlii Gimnaziale „Gaál Mózes” din Baraolt. La Racoșul de Sus, clădirile au fost racordate la rețeaua de apă a orașului Baraolt, iar autorizarea este în curs. La Micloșoara, apa din puțul forat nu este potabilă. Pe listă se află școala primară și grădinița din fiecare dintre cele două localități.
La Școala Gimnazială „Konsza Samu” din Bățanii Mari, apa provenită din puț nu corespunde cerințelor, iar autorizația a fost retrasă. Inspectoratul Școlar arată că se lucrează la o instalație pentru tratarea apei. Sunt afectate și Școala Primară și Grădinița cu Program Normal din Bățanii Mici.
Apa din puț nu respectă normele nici la Școala Gimnazială Nr. 1 din Zăbala.
În Herculian, apa furnizată prin rețeaua centralizată locală nu este considerată potabilă. Pe listă figurează Școala Gimnazială „Mathé János” și grădinița din localitate.
La Vârghiș, analizele au indicat aceeași problemă în rețeaua publică. DSP a retras autorizația Școlii Gimnaziale „Borbáth Károly”, iar grădinița apare, de asemenea, între structurile neautorizate. Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Școlar, administrația locală nu identificase încă o soluție.
Autoritățile trebuie să explice cum sunt protejați copiii
Constatarea că apa nu este potabilă trebuie urmată de informații publice precise. Pentru fiecare clădire trebuie precizat dacă apa este folosită la băut, pregătirea hranei, spălarea mâinilor sau numai în instalațiile sanitare.
Părinții trebuie să știe ce soluții provizorii au fost introduse, cine furnizează apa sigură și cât de des sunt repetate analizele.
Lista publicată nu arată numărul elevilor și preșcolarilor afectați și nici termenele până la care problemele vor fi eliminate. Fără aceste date, dimensiunea umană a situației rămâne ascunsă în spatele numărului de clădiri.
O informare comună a DSP, Inspectoratului Școlar și administrațiilor locale ar trebui să prezinte pentru fiecare unitate:
- rezultatul relevant al analizelor;
- restricțiile impuse utilizării apei;
- soluția provizorie aplicată;
- lucrările necesare;
- instituția care le finanțează;
- termenul estimat pentru remediere;
- data unei noi verificări sanitare.
Publicarea datelor trebuie să respecte regulile privind informațiile tehnice și sănătatea publică, dar nu există un motiv pentru ca părinții să nu cunoască situația concretă a clădirii în care învață copiii lor.
Un container sanitar nu rezolvă degradarea întregii școli
Lipsa autorizației nu este legată peste tot de calitatea apei.
La Școala Primară din Floroaia Mică, structură a Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului, a fost cumpărat un container sanitar. Măsura nu a fost suficientă pentru autorizare, deoarece, potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar, întreaga clădire are nevoie de reabilitare.
Cazul arată limitele intervențiilor punctuale. O instalație sanitară nouă nu poate compensa toate neconformitățile unei clădiri. Administrația trebuie să prezinte amploarea lucrărilor, costul estimat, sursa finanțării și soluția pentru desfășurarea cursurilor până la modernizare.
La Leț, rezolvarea ar putea veni abia în anul școlar viitor
Școala Primară Leț 2 și Grădinița cu Program Normal Leț 2, structuri ale Școlii Gimnaziale „Bartha Károly” din Boroșneu Mare, funcționează într-un spațiu care nu corespunde normelor.
Soluția luată în calcul este reorganizarea rețelei școlare începând cu anul 2027–2028. Această perspectivă ridică întrebări despre condițiile în care copiii vor învăța până atunci, distanțele pe care le-ar putea parcurge ulterior și transportul care trebuie asigurat dacă activitatea va fi mutată.
Reorganizarea poate rezolva administrativ lipsa autorizației, dar nu trebuie să transfere costul către elevi și familii.
Unele dosare sunt aproape de soluționare
Există și situații în care autorizarea este în curs.
La Grădinița cu Program Normal din Dobârlău se derulează procedura de obținere a autorizației. La Școala Primară și Grădinița din Lunca Mărcușului, clădirea a fost reabilitată integral, iar autorizarea este, de asemenea, în desfășurare.
Aceste cazuri trebuie separate de clădirile în care nu există încă o soluție tehnică sau financiară. Pentru ele, autoritățile ar trebui să comunice ce documente ori verificări mai lipsesc și când este estimată emiterea autorizației.
O școală nouă, dar construită pentru altă destinație
Un caz aparte este cel al Școlii Gimnaziale „Kálnoky Ludmilla” din Valea Crișului.
Școala funcționează temporar într-o clădire nouă, construită însă cu destinația de grădiniță. Din acest motiv, imobilul nu poate primi autorizația necesară pentru funcționarea unei școli. În același timp, vechea clădire nu a fost reabilitată.
Este o situație care depășește simpla lipsă a unui document. Ea ridică problema planificării investiției și a modului în care a fost decisă utilizarea unei clădiri pentru o funcțiune diferită de cea pentru care a fost proiectată.
Administrația locală trebuie să explice dacă schimbarea destinației este posibilă, ce lucrări presupune și când vor avea elevii un spațiu autorizat corespunzător ciclului lor de învățământ.
Dincolo de știre
Cifra de 20 de clădiri este importantă, dar poate produce două interpretări la fel de greșite. Prima ar fi că toate școlile se află în aceeași situație critică. A doua, că lipsa autorizației reprezintă numai o problemă birocratică.
Realitatea este diferită de la o localitate la alta. Un dosar aflat în ultimele etape ale autorizării nu poate fi pus pe același plan cu o școală alimentată dintr-o sursă de apă declarată nepotabilă sau cu o clădire care trebuie reabilitată integral.
Tocmai de aceea, instituțiile nu ar trebui să se limiteze la o listă anuală. Este necesar un tablou public, actualizat periodic, pentru fiecare clădire: problemă, soluție, responsabil, buget și termen.
Trebuie clarificat și dacă elevilor li se asigură condiții provizorii sigure până la remediere. Dreptul la educație nu presupune doar deschiderea porților școlii, ci și accesul la apă potabilă, grupuri sanitare funcționale și spații care nu pun sănătatea în pericol.
În fiecare toamnă, lipsa autorizațiilor revine în statisticile oficiale. Testul administrației nu este să explice încă o dată de ce documentele lipsesc, ci să arate câte probleme vechi au fost închise definitiv și în cât timp vor fi rezolvate cele rămase.
Un an școlar poate începe printr-o decizie administrativă. Siguranța copiilor nu poate fi însă amânată până la următorul bilanț.
Surse:
- Covasna Media — situația celor 20 de clădiri și datele transmise de Inspectoratul Școlar
- Inspectoratul Școlar Județean Covasna
- Direcția de Sănătate Publică Covasna
Precizare editorială: lista și explicațiile privind fiecare unitate provin din situația transmisă de Inspectoratul Școlar Județean. Nu a fost identificat, în sursele publice consultate, un centralizator al numărului de copii afectați, al soluțiilor provizorii și al termenelor asumate pentru toate cele 20 de clădiri.
Foto: IA
