Doar 32% din valoarea contractelor publice din Covasna a revenit firmelor locale. Ce arată și ce nu arată procentul
Cristian Radu | News Connect
Primăriile și Consiliul Județean Covasna au atribuit, între octombrie 2021 și septembrie 2026, 515 proceduri de achiziție publică, în valoare totală de aproximativ 2,01 miliarde de lei. Numai 32% din valoarea acestora a revenit unor companii cu sediul social în județ, sub media națională de 41%.
Datele provin dintr-o analiză realizată de platforma Bani Curați pe baza contractelor raportate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Potrivit studiului, 44% din valoarea contractelor a mers către firme din alte județe, 16% către companii din București, iar 8% către firme străine sau ofertanți pentru care datele nu conțin un cod fiscal românesc. Covasna ocupă locul 30 din 41 de județe după ponderea contractelor adjudecate de firme locale.
Raportat la valoarea totală analizată, procentul de 32% înseamnă aproximativ 642 de milioane de lei atribuite companiilor cu sediul în județ.
Sfântu Gheorghe concentrează cele mai multe contracte
Municipiul Sfântu Gheorghe este cel mai mare achizitor dintre administrațiile analizate: 162 de proceduri, în valoare de 775,3 milioane de lei. Firmele din județ au primit 28% din această sumă.
Consiliul Județean Covasna a atribuit 35 de proceduri, totalizând 253 de milioane de lei, dintre care 47% au revenit unor companii locale. La Târgu Secuiesc, ponderea locală este de 22%, iar la Baraolt de numai 8%.
Diferențele dintre localități sunt foarte mari. În Zăbala, Brețcu, Micfalău și Ojdula, peste 90% din valoarea analizată a revenit firmelor covăsnene. În alte comune, precum Brăduț, Catalina, Bățani sau Poian, niciun contract din setul analizat nu a fost atribuit unei firme cu sediul în județ.
Cine a câștigat cele mai mari sume
Clasamentul furnizorilor este condus de compania covăsneană Baumeister, cu 22 de proceduri și aproximativ 150,2 milioane de lei. Urmează producătorul polonez Solaris Bus & Coach, cu 120,1 milioane de lei din trei contracte, și Construcții Conico, firmă locală care a obținut aproximativ 102,7 milioane de lei prin 18 proceduri.
În primele cinci poziții mai apar Drumuri și Poduri Covasna, cu 80,6 milioane de lei, și Valdek Impex, cu 80,5 milioane de lei. Ambele au sediul în județ. Cinci dintre primele zece companii din clasament sunt locale, iar primele zece firme concentrează 38% din valoarea tuturor contractelor analizate.
Cea mai mare procedură individuală, în valoare de 78,7 milioane de lei, privește serviciile județene de transport public și a fost atribuită unei asocieri în care apar Linka Tranzit din Covasna și Transbus din Brașov. Contractele pentru autobuzele electrice din Sfântu Gheorghe, în valoare cumulată de peste 120 de milioane de lei, au fost câștigate de Solaris Bus & Coach.
Aceste achiziții explică o parte din banii care apar statistic în afara economiei județului: Covasna nu are un producător local de autobuze electrice și nici furnizori pentru toate echipamentele sau serviciile specializate cumpărate de administrații.
Procentul nu măsoară întreaga contribuție locală
Studiul stabilește apartenența unei firme exclusiv în funcție de sediul social înregistrat. O companie din Brașov, București sau din străinătate poate folosi angajați, transportatori, furnizori și subcontractori din Covasna. O parte din valoarea contractului poate reveni astfel în economia locală fără să apară în procentul de 32%.
Metodologia mai are două limite importante: nu include achizițiile directe, iar atunci când un contract este câștigat de mai multe firme împreună, valoarea este împărțită în mod egal între acestea, nu în funcție de partea efectiv executată de fiecare asociat. Valorile sunt cele raportate în SEAP, fără TVA, la ultima actualizare disponibilă.
De aceea, procentul nu permite concluzia că 68% din bani au „părăsit” definitiv județul.
Pot administrațiile să favorizeze firmele locale?
Nu. Achizițiile publice trebuie să respecte nediscriminarea, tratamentul egal, transparența și proporționalitatea. O autoritate nu poate acorda punctaj suplimentar unei companii doar pentru că are sediul în Covasna.
Administrațiile pot însă structura legal și proporțional achizițiile astfel încât să nu excludă inutil întreprinderile mici și mijlocii. Împărțirea pe loturi, cerințele rezonabile privind experiența și cifra de afaceri, termenele realiste și publicarea din timp a programelor de achiziții pot crește concurența.
Nu toate contractele trebuie fragmentate. Lucrările complexe au nevoie de antreprenori capabili să ofere garanții, finanțare, personal și experiență. Întrebarea este dacă dimensiunea contractelor și condițiile de calificare sunt justificate tehnic sau depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea lor.
Dincolo de știre
Ponderea de 32% nu dovedește singură nici discriminarea firmelor locale, nici slăbiciunea administrațiilor. Ea indică însă necesitatea unei analize mai profunde.
Pentru a afla cât din banii publici rămâne efectiv în județ, autoritățile ar trebui să publice, alături de contractele principale:
- subcontractorii declarați și valoarea lucrărilor acestora;
- membrii asocierilor și partea executată de fiecare;
- numărul angajaților locali utilizați;
- achizițiile realizate de antreprenori de la furnizori din județ;
- numărul ofertelor primite și motivele eliminării participanților;
- contractele pentru care nu s-a prezentat nicio firmă covăsneană.
Abia atunci se poate vedea dacă diferența față de media națională este produsă de structura economiei județului, de lipsa unor furnizori specializați, de capacitatea financiară redusă a firmelor sau de modul în care administrațiile își construiesc procedurile.
Achiziția publică nu trebuie transformată într-un mecanism de protejare artificială a firmelor locale. Dar poate și trebuie să fie organizată astfel încât întreprinderile capabile să nu fie eliminate prin condiții disproporționate înainte de a putea depune o ofertă.
Foto: Consiliul judetean Covasna
