Peste șapte milioane de lei pentru extinderea termoficării spre Gară și Coresi. Brașovul reconstruiește ceea ce a pierdut?
Cristian Radu | News Connect
Serviciul Public Local de Termoficare Brașov pregătește extinderea rețelei către zona Gării și Coresi. Contractul de proiectare și execuție este estimat la 7,04 milioane de lei, fără TVA, iar durata prevăzută pentru realizarea lucrărilor este de 12 luni.
Noua infrastructură ar urma să permită racordarea clădirii Poștei, a unor hoteluri și centre de agrement, precum și atragerea unor consumatori casnici. Procedura de achiziție nu înseamnă însă că lucrările au început și nici că viitorii consumatori au semnat deja contracte de racordare.
Conductele sunt utile dacă vor avea consumatori
Extinderea unei rețele publice nu trebuie evaluată numai prin lungimea conductelor sau prin valoarea investiției. Întrebarea esențială este dacă în zonele vizate există suficienți consumatori pentru ca sistemul să funcționeze eficient.
SPLT ar trebui să prezinte necesarul termic estimat, consumatorii care și-au exprimat intenția de racordare, costul energiei livrate și pierderile prognozate. Ar trebui explicat și modul în care a fost calculată reducerea anuală de 429 de tone de dioxid de carbon menționată în documentația proiectului.
Fără asemenea date, există riscul construirii unei rețele moderne, dar insuficient utilizate.
Revenirea este un succes sau corectarea unei greșeli?
Extinderea termoficării readuce o întrebare pe care administrația locală nu ar trebui să o evite: revenirea la un sistem centralizat reprezintă un succes sau Brașovul repară acum, cu bani publici, consecințele unei greșeli făcute în urmă cu mai mulți ani?
Răspunsul nu este simplu.
Vechiul CET ajunsese într-o situație dificilă. În 2010 erau raportate pierderi de aproximativ 50% în rețea, datorii importante, întreruperi ale furnizării și un număr mare de debranșări. Menținerea unei instalații supradimensionate, costisitoare și incapabile să ofere servicii sigure nu ar fi reprezentat o soluție.
Prin urmare, închiderea vechiului CET nu poate fi considerată, în sine, o greșeală. Greșeala strategică a fost faptul că degradarea sistemului nu a fost urmată la timp de o tranziție coerentă către o termoficare modernă, dimensionată după consumul real.
Brașovul putea păstra zonele în care alimentarea centralizată rămânea viabilă, putea moderniza treptat rețelele și putea înlocui vechile capacități cu unități eficiente, amplasate în apropierea consumatorilor. În schimb, orașul a pierdut o mare parte dintre clienți, infrastructură și, mai ales, încrederea oamenilor.
Acum, toate acestea trebuie reconstruite.
Nu sistemul centralizat a eșuat, ci vechiul model
Termoficarea centralizată nu este, prin definiție, ineficientă. În zone urbane dense, aceasta poate produce căldură la costuri competitive, poate reduce numărul centralelor individuale și poate integra mai ușor cogenerarea, biomasa, pompele de căldură, energia geotermală sau căldura recuperată din activități industriale.
Dar avantajele apar numai atunci când rețeaua are suficienți consumatori, pierderile sunt controlate, producția este eficientă, iar managementul răspunde pentru rezultate.
Actuala extindere va putea fi numită succes dacă energia termică livrată va avea un preț competitiv și predictibil, iar serviciul va fi suficient de sigur pentru a convinge noi consumatori să se racordeze. Existența conductei în fața unei clădiri nu garantează că proprietarul va renunța la soluția individuală de încălzire.
Ce trebuie publicat
Înainte de începerea lucrărilor, SPLT și Primăria Brașov ar trebui să prezinte:
- consumatorii instituționali și comerciali interesați de racordare;
- necesarul termic estimat pentru zona Gară–Coresi;
- costul complet al energiei termice;
- pierderile prognozate în noua rețea;
- sursele din care va fi produsă căldura;
- valoarea subvenției suportate de bugetul local;
- economia estimată pentru fiecare categorie de consumator;
- calendarul racordărilor;
- metodologia utilizată pentru calcularea reducerii emisiilor;
- scenariul financiar în cazul în care numărul racordărilor va fi mai mic decât cel estimat.
Este necesară și o strategie pentru întregul municipiu. Investițiile punctuale nu pot înlocui o decizie clară privind zonele în care termoficarea centralizată trebuie extinsă, cele în care poate fi menținută și cele în care nu mai este justificată economic.
Dincolo de știre
Brașovul nu revine la vechiul CET. Încearcă să construiască un alt tip de sistem, mai restrâns și, cel puțin în proiect, mai eficient. Această diferență trebuie explicată public.
Succesul nu va fi reprezentat de atribuirea contractului și nici de montarea conductelor. Va fi demonstrat de numărul racordărilor, energia vândută, continuitatea furnizării, pierderile reale, costul gigacaloriei și reducerea subvenției pe unitatea de energie livrată.
Concluzia este incomodă, dar necesară: nu termoficarea centralizată a eșuat la Brașov, ci vechiul model prin care a fost administrată. Iar actuala investiție va deveni o reușită numai dacă orașul nu va reproduce, într-o infrastructură nouă, problemele care au distrus-o pe cea veche.
Surse:
