De ce scriu ceea ce scriu

EPISODUL 12

Cristian Radu I News Connect

De-a lungul timpului am fost întrebat de multe ori de unde vin analizele pe care le public.

Răspunsul este simplu.

Nu scriu despre sisteme.

Scriu din interiorul lor.

Am lucrat în organizații.

Am condus echipe.

Am construit strategii.

Am participat la procese de recrutare și de selecție pentru funcții de conducere.

Am evaluat oameni.

Am negociat.

Am coordonat proiecte.

Am lucrat în administrație.

Am făcut consultanță.

Am fost implicat în guvernanță corporativă.

Am participat la campanii electorale.

Am cunoscut politica nu doar din declarații, ci și din interiorul mecanismelor ei.

Am văzut cum se construiesc alianțe.

Cum se destramă.

Cum se câștigă încrederea.

Cum se pierde.

Am fost candidat.

Am renunțat atunci când compromisul devenea mai important decât conștiința.

Nu consider această alegere o pierdere.

O consider una dintre cele mai importante victorii personale.

Toate aceste experiențe au un numitor comun.

Nu m-au învățat cum funcționează instituțiile.

M-au învățat cum funcționează oamenii.

De aceea, atunci când scriu despre administrație, nu văd doar organigrame.

Văd oameni.

Când scriu despre economie, nu văd doar indicatori.

Văd deciziile care schimbă vieți.

Când scriu despre politică, nu văd doar partide.

Văd caractere.

Văd valori.

Văd compromisuri.

Și văd consecințele lor.

Experiența mi-a oferit acces la mecanisme pe care mulți le privesc doar din exterior.

Nu folosesc această experiență pentru a demonstra că am fost acolo.

O folosesc pentru a explica ceea ce se vede mai greu.

Adevărata diferență dintre interior și exterior nu este informația.

Este perspectiva.

Din exterior vezi rezultatul.

Din interior înțelegi procesul.

Acesta este motivul pentru care analizele mele caută întotdeauna ceea ce nu apare în comunicate.

Mecanismele.

Contextul.

Responsabilitatea.

Consecințele.

În toți acești ani am schimbat domenii.

Nu am schimbat principiile.

Am învățat că funcțiile sunt trecătoare.

Caracterul rămâne.

Am învățat că succesul fără valori este fragil.

Și că încrederea se construiește infinit mai greu decât se pierde.

Toate acestea se regăsesc în ceea ce scriu.

Nu ca lecții.

Ci ca experiențe trăite.

Astăzi nu mă definesc prin funcțiile pe care le-am ocupat.

Nici prin proiectele pe care le-am coordonat.

Nici prin cărțile pe care le-am publicat.

Mă definesc prin libertatea de a scrie ceea ce experiența, conștiința și credința îmi spun că este adevărat.

Aceasta este singura independență care contează cu adevărat.

Poate că acesta este și răspunsul la întrebarea cu care a început această serie.

De ce scriu ceea ce scriu?

Pentru că nu pot despărți cuvintele de viața care le-a născut.

Iar experiența, oamenii, credința și libertatea au scris fiecare câte un capitol înainte ca eu să scriu primul rând.

Nu scriu pentru a demonstra că am fost acolo.
Scriu pentru ca experiența trăită să devină înțelegere pentru ceilalți.