O clasă salvată prin reacție comună. Cum a fost întoarsă decizia nedreaptă de la Orlivka

Cristian Radu | News Connect

Clasa I cu predare în limba română din Orlivka, regiunea Odesa, va funcționa și în anul școlar 2026–2027. Autoritățile ucrainene au revenit asupra hotărârii prin care clasa fusese desființată la numai patru zile după deschidere.

Este o victorie punctuală, dar importantă. Cazul demonstrează că o decizie administrativă nedreaptă poate fi schimbată atunci când părinții, comunitatea, diplomații, autoritățile române și presa nu acceptă ca problema să fie îngropată în tăcere.

De la cererea părinților la desființarea clasei

Clasa fusese înființată la solicitarea comunității românești și în urma demersurilor Consulatului General al României la Odesa. La doar câteva zile de la începerea cursurilor, activitatea ei a fost însă oprită, iar copiii urmau să fie transferați la clasa cu predare în limba ucraineană.

Reprezentanți ai comunității au susținut că asupra unor părinți s-ar fi exercitat presiuni pentru acceptarea transferului. Acuzațiile au fost relatate public, dar nu au fost confirmate oficial de autoritățile ucrainene și trebuie păstrate în acest registru.

Ceea ce poate fi însă verificat este succesiunea faptelor: clasa a fost înființată, desființată după patru zile, cazul a devenit public, iar instituțiile române au început demersurile diplomatice.

O intervenție în mai multe direcții

Ministerul Afacerilor Externe a cerut clarificări atât la București, cât și la Kiev. Consulatul General al României la Odesa a continuat discuțiile cu administrația locală, iar cazul a ajuns inclusiv în atenția președintelui României.

La 18 septembrie, consulul gerant Claudiu Tătaru s-a deplasat din nou la Orlivka pentru identificarea unei soluții definitive. În aceeași zi, Consulatul a anunțat revenirea asupra deciziei: „Avem, din nou, clasa I de limba română la Orlivka.” AGERPRES

Copiii ar urma să revină de luni la cursurile desfășurate în limba maternă. Digi24

Presa nu a emis decizia, dar a împiedicat tăcerea

Nu există dovezi care să permită atribuirea rezultatului unei singure instituții, persoane sau publicații. Ar fi incorect ca presa să revendice redeschiderea clasei.

Rolul său poate fi însă identificat: problema locală a devenit una publică, administrațiile au fost obligate să răspundă, iar intervențiile diplomatice au putut fi urmărite. News Connect a semnalat cazul în materialul publicat cu câteva zile înainte și a cerut ca protejarea educației în limba română să devină o condiție urmărită constant în relația bilaterală, nu numai un subiect activat după izbucnirea unei crize.

Presa nu înlocuiește diplomația și nu adoptă hotărâri administrative. Poate însă împiedica o nedreptate să rămână anonimă.

Victoria unei comunități care nu a renunțat

Primul merit aparține părinților și comunității românești din Orlivka. Fără solicitarea lor, fără sesizarea desființării și fără insistența pentru păstrarea limbii materne, cazul probabil nu ar fi depășit limitele localității.

Au urmat diplomații români, Ministerul Afacerilor Externe, vocile publice și presa. Separat, fiecare intervenție ar fi putut rămâne fără rezultat. Împreună, ele au creat presiunea legitimă necesară reevaluării hotărârii.

Sprijinul acordat Ucrainei și apărarea drepturilor românilor din această țară nu se exclud. Un parteneriat autentic presupune solidaritate, dar și reciprocitate, transparență și respectarea drepturilor minorităților.

Dincolo de știre

Redeschiderea unei clase nu rezolvă problema sistemică. România are nevoie de o evidență publică anuală privind școlile și clasele cu predare în limba română din Ucraina, numărul elevilor, profesorii disponibili, manualele și situațiile în care oferta educațională este redusă.

De asemenea, trebuie cunoscut statutul noii clase după încheierea actualului an școlar. O soluție obținută prin intervenție diplomatică nu trebuie să dispară odată cu reducerea atenției publice.

Lecția de la Orlivka este însă limpede: oamenii au semnalat nedreptatea, presa a făcut-o vizibilă, iar instituțiile au intervenit. Decizia a fost schimbată pentru că problema nu a fost abandonată.

Așa ar trebui să funcționeze apărarea interesului public: comunitatea vorbește, presa întreabă, instituțiile acționează, iar autoritățile răspund.

Surse: AGERPRES — anunțul redeschiderii clasei, Digi24 — intervenția Consulatului României, Adevărul — cronologia cazului și reacțiile instituționale, MAE.

Foto: IA