Herăstrău, la trei luni după golirea lacului: Primăria spune că lucrările sunt în grafic. Pe teren, imaginea este dezastruoasă

DINCOLO DE ȘTIRE

Cristian Radu | News Connect

Am fost în Parcul Herăstrău. În fața unui lac golit, acoperit pe suprafețe întinse de vegetație și redus, pe alocuri, la câteva fâșii de apă stătută, un panou al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement avertizează solemn: „Scăldatul interzis!”

În rest, explicațiile lipsesc de la fața locului.

Iarbă înaltă, mâl, miros greu de nămol, pontoane și ambarcațiuni rămase pe uscat, unele vizibil degradate. O fântână ornamentală nefuncțională, construcții îmbătrânite și zone care par mai curând abandonate decât integrate într-unul dintre cele mai importante șantiere ale Capitalei.

Există urme de utilaje în cuva lacului. Așadar, ar fi incorect să spunem că nu s-a lucrat deloc. Dar, la peste trei luni de la golirea lacului, bucureștenii nu știu câți metri de mal au fost consolidați, cât mâl a fost îndepărtat, cât s-a plătit constructorului și de ce întinderi atât de mari au ajuns acoperite de vegetație.

Primăria spune că lucrările sunt în grafic. Ceea ce se vede pe teren cere însă mai mult decât o declarație.

Un proiect început în urmă cu 16 ani

Povestea nu începe în 2026.

Documentația tehnică pentru repararea apărărilor de mal a fost realizată în 2010 și avizată de Consiliul Tehnico-Economic al Primăriei Capitalei în 2011.

La 5 aprilie 2017, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin HCGMB nr. 128/2017, indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Apărări de mal lac Herăstrău, inclusiv apărări de mal insule Herăstrău”. Valoarea totală estimată atunci era de aproximativ 44,88 milioane de lei.

În octombrie 2022, în mandatul lui Nicușor Dan, indicatorii au fost actualizați prin HCGMB nr. 625/2022:

• valoare totală: 72,44 milioane de lei, inclusiv TVA;
• construcții și montaj: 59,94 milioane de lei, inclusiv TVA;
• durată de execuție prevăzută în anexă: cinci luni sau cinci luni eșalonate în cinci ani.

Această formulare ridică deja o întrebare, deoarece ulterior au fost comunicate public termene diferite: 12 luni, 13 luni și, cel mai recent, un an.

Contract semnat în 2023. Lucrări începute în 2026

În februarie 2023, ALPAB a lansat licitația pentru proiectare și execuție, cu o valoare estimată la 51,1 milioane de lei fără TVA.

La procedură s-a înscris o singură asociere, condusă de Dimar SRL, alături de Consitrans. Contractul a fost semnat în iunie 2023 pentru 45,68 milioane de lei fără TVA, cu un termen anunțat atunci de 12 luni.

Lucrările nu au început însă în acel an.

Documentația pentru obținerea autorizației de construire a fost depusă abia în septembrie 2024. Primăria a cerut completări, iar ALPAB a transmis studiul solicitat în iulie 2025.

Proiectul a fost deblocat în mandatul actualului primar general, Ciprian Ciucu. Golirea lacului a început la începutul lunii iunie 2026, iar la 8 iunie Primăria anunța începerea lucrărilor prin construirea primei rampe de acces, în apropierea Barajului Băneasa.

Excavatoarele urmau să intre în cuva lacului din 9 iunie.

Ce trebuia să se execute

Actualul contract nu înseamnă modernizarea completă a Parcului Herăstrău.

El vizează, în principal:

• consolidarea a aproximativ opt kilometri de maluri, inclusiv cele ale insulelor;
• refacerea structurilor degradate de apărare;
• decolmatarea unor zone;
• realizarea drumurilor tehnologice pentru utilaje;
• evacuarea deșeurilor descoperite după retragerea apei;
• folosirea unei părți din materialul rezultat din decolmatare la fundația viitoarelor apărări de mal.

Primăria estima că din lac vor fi scoase peste 20.000 de tone de material acumulat în zeci de ani. Mâlul și piatra urmau să fie amestecate cu piatră spartă și folosite pentru umplerea spațiului dintre malul actual și noua structură de protecție. Municipalitatea preciza că menținerea materialului în amplasament reprezintă una dintre condițiile impuse de Apele Române.

Prin urmare, prezența mâlului nu demonstrează, singură, că lucrările sunt abandonate. O parte din el trebuie uscată, mutată și utilizată conform soluției tehnice.

Dar vegetația crescută pe suprafețe întinse, apa stagnantă, mirosul greu și lipsa unor informații publice despre stadiul măsurabil al lucrărilor nu pot fi explicate printr-o singură frază: „Suntem în grafic”.

Ce s-a executat efectiv

La sfârșitul lunii iulie, Municipalitatea anunța că au fost deschise șase puncte de lucru:

• la limita cu Barajul Băneasa;
• din Șoseaua București–Ploiești;
• în zona ADP București;
• pe Șoseaua Nordului, între pasajul feroviar și Ecluza Herăstrău;
• în zona Fântânii Miorița;
• în zonele Piața Presei și Bulevardul Aviatorilor.

Nu a fost făcut public însă un raport tehnic simplu, pe înțelesul tuturor, care să arate:

• lungimea de mal consolidată până în prezent;
• cantitatea de material decolmatat;
• cantitatea de deșeuri evacuată;
• numărul echipelor și al utilajelor mobilizate;
• valoarea lucrărilor executate și plătite;
• procentul fizic și financiar al contractului;
• eventualele întârzieri față de grafic.

În iulie, un reportaj realizat de Libertatea găsea lacul aproape gol, dar fără muncitori sau utilaje vizibile în zona verificată.

La 2 septembrie, Ciprian Ciucu a declarat că lucrarea este în grafic, dar „puțin întârziată”. Motivul invocat a fost reanalizarea arborilor care ar urma să fie tăiați pentru a permite consolidarea malurilor.

Primarul a explicat că a oprit temporar intervențiile asupra arborilor și a cerut o nouă evaluare, realizată de peisagiști și horticultori, pentru a fi salvați cei care pot fi păstrați. Constructorul ar fi așteptat finalizarea acestei etape.

Este o explicație. Dar nu este un raport de progres.

De ce miroase lacul golit

Retragerea apei a expus sedimentele și materia organică acumulate în zeci de ani. În bălțile rămase, în mâlul umed și în vegetația aflată în descompunere se pot produce mirosuri puternice.

Fără măsurători, ar fi incorect să afirmăm că în zonă există gaze toxice sau un pericol pentru sănătatea publică.

Putem spune însă ceea ce se simte la fața locului: există un miros greu de mâl și materie organică, accentuat în apropierea porțiunilor unde apa a rămas stagnantă.

De aici rezultă alte întrebări:

• este monitorizată calitatea apei rămase?
• sunt făcute măsurători privind calitatea aerului?
• cine răspunde pentru întreținerea temporară a cuvei?
• vegetația spontană face parte dintr-o etapă tehnică sau este doar rezultatul lipsei de intervenție?
• există un risc sanitar produs de apa stagnantă?

Malurile sunt doar prima etapă

Nici după încheierea actualului contract Herăstrăul nu va fi complet refăcut.

Contractul nu cuprinde integral:

• refacerea aleilor;
• regenerarea spațiilor verzi;
• modernizarea mobilierului urban și a iluminatului;
• toate pontoanele și debarcaderele;
• amenajările sportive și de agrement;
• zona ocupată de terasele de pe Șoseaua Nordului.

Pentru acestea vor fi necesare alte proiecte, alte proceduri și alte contracte.

Primarul general a recunoscut că actualele lucrări de punere în siguranță „nu vor da un aspect foarte plăcut” și că etapa peisagistică va urma ulterior. Municipalitatea estimează că întregul proces de regenerare a parcului ar putea dura aproximativ patru ani.

Așadar, consolidarea malurilor este doar începutul. Iar ceea ce vedem astăzi la fântânile ornamentale, la construcțiile de agrement, la pontoane și în zonele verzi nu poate fi pus automat în sarcina constructorului actual. Multe dintre aceste elemente nu fac parte din contractul pentru maluri.

Ele arată însă starea generală în care a ajuns parcul.

Un șantier poate fi urât. Dar nu trebuie să pară abandonat

Necesitatea consolidării malurilor nu este în discuție. Structurile sunt vechi, degradate și trebuiau reparate. Golirea lacului era necesară pentru executarea intervențiilor prevăzute în proiect.

În discuție este modul în care șantierul este administrat și explicat public.

După 16 ani de documentații, nouă ani de la aprobarea indicatorilor și mai mult de trei ani de la semnarea contractului, bucureștenii nu ar trebui să primească doar asigurarea că „lucrările sunt în grafic”.

Au dreptul la cifre.

Câți metri s-au executat? Cât s-a plătit? Care sunt întârzierile? Când revine apa? Ce se întâmplă cu pontoanele, ambarcațiunile și construcțiile degradate? Cine curăță vegetația? Ce se întâmplă cu zonele care nu sunt incluse în actualul contract?

Un șantier de asemenea dimensiuni nu trebuie să fie frumos.

Dar trebuie să fie organizat, întreținut și transparent.

Pentru că Herăstrăul nu este doar o lucrare hidrotehnică. Este unul dintre simbolurile Bucureștiului.

Fotografii realizate în Parcul Herăstrău la 22 septembrie 2026.

Foto: Cristian Radu | News Connect