Radar Energetic | România intră în toamnă cu centrala nucleară oprită, motorina aproape de 11 lei și investiții de sute de milioane de euro

Cristian Radu | News Connect

Sistemul energetic românesc funcționează în continuare sub presiunea secetei, a producției nucleare indisponibile și a dependenței de importuri în anumite intervale. În același timp, investițiile în stocare, hidrogen și carburanți cu emisii reduse avansează.

Imaginea zilei de 22 septembrie este contradictorie: România construiește capacități pentru energia viitorului, dar întâmpină dificultăți în menținerea în funcțiune a infrastructurii energetice actuale.

Cernavodă rămâne marea necunoscută

Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere de aproximativ 706 MW, au fost oprite în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării. În condiții normale, centrala furnizează aproximativ o cincime din energia electrică produsă în România.

Autoritățile au estimat că o eventuală repornire ar putea fi analizată spre sfârșitul lunii septembrie. Nu există însă o dată tehnică definitivă. Decizia depinde de nivelul apei în zona centralei și de posibilitatea asigurării răcirii în condiții de siguranță.

Prognozele hidrologice au indicat o recuperare lentă, fără revenirea rapidă la un regim confortabil. Lucrările de urgență de pe sectorul Bala–Dunărea Veche–Cernavodă pot îmbunătăți local curgerea apei, dar nu pot înlocui debitul natural al fluviului.

Măsurile speciale de siguranță pe piața energiei electrice rămân aplicabile până la sfârșitul lunii septembrie. Transelectrica poate interveni atunci când funcționarea sistemului este pusă în pericol, iar deficitul de producție este compensat prin celelalte centrale disponibile și prin importuri.

Situația nu trebuie prezentată ca o pană de curent iminentă. Sistemul a continuat să funcționeze, dar cu o marjă de siguranță mai mică și cu o expunere mai mare la energia cumpărată din exterior.

Întrebarea principală rămâne cât a costat compensarea producției nucleare pierdute. Ministerul Energiei, Transelectrica și Nuclearelectrica ar trebui să publice cantitățileile importate, prețurile medii și costurile intervențiilor hidrotehnice.

Motorina se apropie de pragul de 11 lei

La 22 septembrie, marile rețele de distribuție au operat noi scumpiri ale motorinei. În unele stații din București, prețul carburantului standard s-a apropiat de 11 lei pe litru. Valorile diferă în funcție de companie și localitate, dar direcția este una generală.

Potrivit prețurilor centralizate în dimineața zilei, motorina standard era afișată la aproximativ 10,91 lei pe litru în unele stații Petrom și la aproximativ 10,97 lei în rețeaua OMV din București. Aceste valori reprezintă fotografii comerciale locale, nu o medie oficială național}}

Creșterea afectează mai mult decât șoferii. Motorina intră în costurile agriculturii, transportului de marfă, construcțiilor și distribuției alimentelor. Majorarea se poate transfera treptat în prețurile produselor și serviciilor.

Guvernul trebuie să explice cât din preț provine din cotațiile internaționale, cursul valutar, marjele comerciale și fiscalitate. Fără o asemenea descompunere, consumatorul vede numai cifra de pe pompă, nu și mecanismul care a produs-o.

Petrobrazi înaintează spre carburanții sustenabili

OMV Petrom anunță că fundațiile noii unități de carburanți sustenabili de la Petrobrazi sunt finalizate, iar principalele coloane și reactoare au fost livrate și instalate.

Investiția este estimată la aproximativ 560 de milioane de euro. Unitatea ar urma să producă, începând din 2028, carburant sustenabil pentru aviație și motorină regenerabilă HVO. Capacitatea proiectată este de aproximativ 250.000 de tone anual.

În paralel sunt dezvoltate două instalații pentru producerea hidrogenului verde, cu o capacitate totală de 55 MW. Investițiile cumulate în carburanți sustenabili și hidrogen ajung la aproximativ 750 de milioane de euro. Rafinăria Petrobrazi acoperă în prezent aproximativ 35% din cererea de carburanți a Românie}}

Progresul șantierului nu înseamnă însă că producția a început. Urmează montarea completă a echipamentelor, conectarea la instalațiile existente și testele tehnologice.

Compania afirmă că viitorii carburanți pot reduce emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 65% față de variantele fosile. Procentul trebuie demonstrat după intrarea în exploatare, pe baza întregului ciclu de viață: originea materiei prime, transportul, energia consumată, procesarea și utilizarea finală.

Materia primă anunțată include uleiuri alimentare uzate și grăsimi vegetale. Trasabilitatea lor va determina dacă produsul este cu adevărat sustenabil sau beneficiază numai de o etichetă comercială favorabilă.

Rețeaua trebuie să țină pasul cu noile capacități

ANRE a aprobat planul de investiții al Transelectrica pentru perioada 2026–2035 și a cerut accelerarea proiectelor de interconectare cu Ungaria și Bulgaria.

Direcția este corectă. România dezvoltă parcuri fotovoltaice, eoliene și sisteme de baterii, dar racordarea lor este limitată de capacitatea rețelei. Fără linii noi, stații modernizate și legături transfrontaliere mai puternice, energia produsă într-o regiune nu poate fi transportată întotdeauna acolo unde este necesară.

Interconectările pot ajuta România să importe energie în perioadele de deficit și să exporte surplusul solar sau eolian. Ele nu înlocuiesc însă producția internă și capacitățile naționale de echilibrare.

ANRE a pus în discuție și măsuri tranzitorii privind compensarea cantitativă pentru anumite contracte ale prosumatorilor încheiate până la 31 decembrie 2026. Orice schimbare trebuie comunicată clar: energia injectată, perioada de compensare, tarifele și obligațiile furnizorilo}}

De la Petrom Electric la OMV eMotion

O schimbare directă pentru utilizatorii vehiculelor electrice va avea loc pe 24 septembrie. Aplicația Petrom Electric nu va mai fi disponibilă, iar serviciile de încărcare oferite de OMV Petrom Marketing vor fi accesate prin OMV eMotio}}

Migrarea nu trebuie tratată numai ca o schimbare de aplicație. Utilizatorii trebuie să cunoască procedura transferului conturilor, tarifele, metodele de plată, situația soldurilor existente și soluțiile disponibile dacă noua platformă nu funcționează.

Dincolo de știre

România nu traversează doar o criză provocată de secetă. Traversează o perioadă în care vulnerabilitățile vechi se întâlnesc cu investițiile viitorului.

Cernavodă arată dependența unei infrastructuri strategice de condițiile hidrologice. Prețul motorinei arată cât de repede energia ajunge în costul vieții cotidiene. Proiectele de la Petrobrazi demonstrează că marile companii se pregătesc pentru reguli noi și piețe noi. Planul Transelectrica confirmă că producția nu este suficientă dacă energia nu poate fi transportată și stocată.

România are nevoie de un tablou energetic public, actualizat zilnic: producție, consum, importuri, exporturi, prețuri, rezerve și capacități indisponibile. Nu doar în perioadele de criză.

Altfel, cetățeanul află că sistemul este „stabil”, dar nu știe cât costă această stabilitate, cât importăm pentru a o menține și cine va plăti factura.

Surse: Nuclearelectrica, Transelectrica, ANRE, AGERPRES — situația de la Cernavodă, Guvernul României — măsurile de siguranță energetică, OMV Petrom — Rafinăria Petrobrazi, Economica.net — evoluția prețului motorinei, Petrom — migrarea către OMV eMotion.

Foto: IA