Programul „Anghel Saligny” rămâne fără bani pentru noi transferuri. Riscurile sunt mutate către primării și șantiere

Actualitate, Administrație și politici publice1 month ago38 Views

Cristian Radu | News Connect

Începând cu 11 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării suspendă înregistrarea unor noi cereri de transfer pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Motivul comunicat este epuizarea creditelor bugetare disponibile în acest an.

Programul nu este închis juridic, iar contractele de finanțare nu sunt anulate. Este blocată însă, cel puțin temporar, depunerea unor noi solicitări de plată. Cererile ar putea fi reluate dacă bugetul programului va fi suplimentat.

Diferența este importantă din punct de vedere juridic, dar pentru un șantier rămas fără finanțare efectul poate fi imediat.

Excepția pentru proiectele cofinanțate local

Potrivit precizărilor Ministerului Dezvoltării, suspendarea nu se aplică beneficiarilor care au îndeplinit condițiile stabilite prin OUG nr. 87/2025 și au încărcat hotărârile consiliilor locale sau județene prin care au aprobat suportarea din bugetele proprii a unei cote de 20% din valoarea lucrărilor.

Pentru aceste proiecte, sumele ar fi fost rezervate.

În cazul celorlalte investiții aflate în execuție, primăriile pot continua lucrările din bugetele proprii sau din alte surse legale. Sumele aferente contribuției statului, suportate temporar de autoritățile locale, ar putea fi solicitate ulterior, în perioada de valabilitate a contractului de finanțare.

Posibilitatea recuperării ulterioare nu înseamnă însă că primăriile dispun acum de banii necesari.

Primăriile trebuie să aleagă între finanțarea locală și oprirea lucrărilor

Administrațiile care au contracte în execuție sunt puse în fața unei decizii dificile: continuă lucrările din resurse proprii sau suspendă șantierele până la reluarea transferurilor?

Municipiile și orașele cu venituri mai mari ar putea susține temporar unele facturi. Chiar și în aceste cazuri, banii folosiți pentru proiectele „Anghel Saligny” vor lipsi din alte capitole: reparații, transport, iluminat, educație, servicii sociale ori investiții locale.

Comunele cu bugete mici au un spațiu de manevră mult mai redus. Pentru ele, finanțarea temporară a unor lucrări de apă, canalizare, drumuri sau poduri poate fi imposibilă.

Astfel, oprirea transferurilor poate accentua diferențele dintre comunități. Localitățile cu venituri proprii pot continua. Cele care depind cel mai mult de sprijinul statului riscă să rămână cu șantierele blocate.

Ce riscuri apar pentru autoritățile locale

Prima problemă este lipsa lichidităților. Dacă lucrările au fost executate și facturile ajung la scadență, primăriile pot acumula arierate, penalități și dobânzi.

În funcție de contract, constructorii pot reduce ritmul lucrărilor, solicita suspendarea, cere despăgubiri sau declanșa proceduri de reziliere. Oprirea unui șantier mai generează cheltuieli pentru conservarea lucrărilor, securizarea amplasamentului și mobilizarea ulterioară a echipelor.

Există și riscul degradării unor intervenții deja executate. O stradă desfăcută, o rețea incompletă sau un pod aflat în lucru nu pot fi abandonate pur și simplu până când bugetul va permite reluarea plăților.

Întârzierile pot afecta, de asemenea, termenele contractuale, autorizațiile, avizele, garanțiile și perioada de valabilitate a finanțării. O economie bugetară realizată astăzi poate produce costuri suplimentare în lunile următoare.

Primarii nu devin automat răspunzători

Suspendarea transferurilor nu atrage automat răspunderea personală a primarilor. Blocarea finanțării este o împrejurare exterioară administrației locale.

Răspunderea poate apărea însă în legătură cu deciziile luate după această schimbare: angajarea unor cheltuieli fără sursă bugetară, continuarea lucrărilor fără acoperire financiară, acceptarea unor facturi sau lucrări neconforme, acumularea evitabilă a datoriilor ori modificarea nelegală a contractelor.

Curtea de Conturi poate verifica legalitatea și fundamentarea cheltuielilor. Constructorii pot solicita penalități sau despăgubiri, iar eventualele redistribuiri de bani trebuie aprobate prin procedurile bugetare aplicabile.

Dacă o primărie nu poate continua legal și sigur investiția, soluția prudentă este suspendarea formală a lucrărilor și conservarea șantierului, pe baza documentelor contractuale și a dispozițiilor tehnice. Continuarea lucrărilor bazată numai pe speranța unei viitoare suplimentări bugetare reprezintă varianta cu cel mai mare risc.

Dincolo de știre

Ministerul Dezvoltării ar trebui să publice situația completă a programului: bugetul aprobat, sumele transferate, cererile deja înregistrate, facturile rămase la plată și necesarul până la sfârșitul anului.

La rândul lor, primăriile trebuie să comunice pentru fiecare investiție afectată:

stadiul fizic și financiar;
facturile emise și termenele de plată;
suma necesară pentru continuarea lucrărilor;
capacitatea bugetului local de a suporta temporar cheltuielile;
decizia de continuare, încetinire sau suspendare;
costurile suplimentare produse de blocaj;
noul termen estimat pentru finalizare.

Închiderea platformei pentru noi cereri de transfer este prezentată drept o măsură temporară. Pentru locuitorii unei comune cu drumul desfăcut sau cu rețeaua de apă neterminată, caracterul temporar nu este însă suficient.

Programul „Anghel Saligny” nu a fost închis. Dar, dacă statul nu mai transferă bani, unele dintre șantierele sale se pot închide în fapt.

Surse:

Foto: IA

Upvote0PointsDownvote

0 Votes: 0 Upvotes, 0 Downvotes (0 Points)