România a solicitat sprijin european de zece ori și a răspuns la 49 de apeluri. Costul net al intervențiilor nu este public

Cristian Radu | News Connect

În ultimii zece ani, România a solicitat de zece ori sprijin prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene și a răspuns de 49 de ori solicitărilor venite din partea altor state.

Bilanțul a fost prezentat la București, în 10 septembrie 2026, de Hadja Lahbib, comisarul european pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză.

Cifrele confirmă contribuția importantă a României la sistemul european de intervenție. Ele nu arată însă cât au costat misiunile, cât a fost rambursat din bugetul Uniunii și care este valoarea sprijinului primit de țara noastră.

România a răspuns mai des decât a cerut ajutor, dacă numărăm operațiunile. Nu putem spune însă că a oferit financiar de aproape cinci ori mai mult decât a primit.

Ce înseamnă, de fapt, ajutorul european

Mecanismul de Protecție Civilă nu funcționează ca un fond din care statul afectat primește automat bani.

Atunci când se produce un incendiu, un cutremur, o inundație sau o altă situație gravă, țara afectată solicită sprijin prin Centrul european de coordonare. Statele participante pot oferi echipe, aeronave, autospeciale, pompe, generatoare, echipamente medicale, transport sau expertiză.

Statul beneficiar acceptă ofertele corespunzătoare nevoilor sale, iar Comisia Europeană coordonează mobilizarea și poate contribui la costurile transportului și ale operațiunilor.

Ajutorul primit trebuie evaluat, așadar, prin valoarea echipamentelor, serviciilor și resurselor mobilizate, nu numai prin eventualele transferuri financiare.

Cât a plătit România?

Răspunsul corect este că nu știm din datele publice disponibile.

Nu a fost identificat un raport consolidat care să prezinte costul celor 49 de răspunsuri oferite de România. Fiecare misiune are o structură diferită: număr de salvatori, durată, distanță, transport, combustibil, cazare, diurne, consumabile și uzura echipamentelor.

O echipă terestră trimisă pentru câteva zile la stingerea unui incendiu nu poate fi comparată financiar cu o misiune aeriană, un transport medical sau o intervenție după un cutremur.

O parte dintre cheltuieli este suportată inițial de instituțiile românești. Comisia Europeană poate cofinanța transportul și costurile operaționale, în funcție de misiune și de tipul capacității mobilizate.

Pentru stabilirea contribuției reale a bugetului național ar trebui cunoscute:

• costul total al fiecărei operațiuni;
• cheltuielile suportate de IGSU și de alte instituții;
• sumele decontate de Comisia Europeană;
• valoarea echipamentelor și consumabilelor utilizate;
• costurile de refacere a capacității după întoarcerea echipelor.

Fără aceste date, nu poate fi calculat impactul net asupra bugetului României.

Cât a primit România?

Nici această valoare nu este publicată într-o situație agregată pentru cele zece solicitări.

Sprijinul primit poate fi format din aeronave, echipe specializate, pompe de mare capacitate, generatoare, echipamente medicale, imagini satelitare sau alte servicii. Aceste resurse au o valoare financiară, chiar dacă nu intră în bugetul României sub forma unei sume de bani.

O singură intervenție complexă poate valora mai mult decât mai multe misiuni terestre de dimensiuni reduse. De aceea, comparația dintre zece solicitări și 49 de răspunsuri nu poate deveni automat o balanță financiară.

România contribuie și prin participarea sa la bugetul general al Uniunii Europene. Nu există însă o contribuție națională distinctă, ușor de separat, destinată exclusiv activărilor acestui mecanism.

Capacități finanțate integral de Uniunea Europeană

O situație diferită este cea a rezervei strategice rescEU, creată pentru intervențiile în care resursele naționale și ofertele voluntare ale statelor nu sunt suficiente.

Comisia Europeană precizează că achiziția, funcționarea și întreținerea capacităților rescEU sunt finanțate integral din bugetul Uniunii.

România găzduiește un elicopter din flota permanentă rescEU, livrat în ianuarie 2026. Acesta reprezintă un beneficiu concret: țara dispune de acces la o capacitate de intervenție care nu este suportată integral din bugetul național.

La evaluarea relației financiare cu mecanismul european trebuie incluse și investițiile în asemenea resurse, nu numai ajutoarele primite în timpul dezastrelor.

Impactul asupra bugetului național

Misiunile externe generează cheltuieli reale. Personalul trebuie plătit, echipamentele sunt folosite, vehiculele consumă combustibil, iar logistica trebuie asigurată.

Chiar dacă o parte dintre costuri este rambursată, instituțiile românești pot fi obligate să avanseze cheltuielile. Rambursarea poate interveni ulterior și poate să nu acopere fiecare categorie de cost.

Există și un cost de oportunitate. Pompierii, aeronavele și autospecialele trimise în străinătate nu mai sunt disponibile în același timp pentru o situație produsă în România.

Această problemă devine critică atunci când incendii, inundații sau fenomene meteorologice extreme afectează simultan mai multe țări. Sprijinul extern trebuie decis numai după verificarea resurselor care rămân disponibile pentru populația României.

Nu există suficiente date pentru a afirma că influența asupra bugetului național este redusă sau, dimpotrivă, foarte mare. Avem nevoie de costurile și decontările fiecărei misiuni.

Ce câștigă România în politica externă

Participarea constantă produce capital de încredere. România arată că nu privește Uniunea Europeană numai ca pe o sursă de fonduri, ci contribuie la protejarea altor comunități.

Salvatorii români devin, în timpul misiunilor, reprezentanți ai statului. Profesionalismul lor poate consolida relațiile bilaterale și imaginea țării în instituțiile europene.

Contribuția poate oferi României mai multă credibilitate atunci când solicită dezvoltarea bugetelor și a capacităților comune pentru protecție civilă. Ea întărește și argumentul că frontiera estică a Uniunii are nevoie de infrastructură, echipamente și centre logistice puternice.

Pentru relațiile cu Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcani, România poate deveni un centru regional de pregătire, transport și intervenție. Această poziție are valoare diplomatică și strategică.

Misiunile oferă și experiență operațională. Echipele lucrează alături de structuri din alte state, își testează procedurile și învață să folosească sisteme comune de comandă și comunicare.

Influența nu poate fi măsurată în favoruri politice

Capitalul diplomatic nu produce automat sprijin în alte negocieri.

Un stat ajutat de România nu devine obligat să-i susțină poziția într-un dosar economic, bugetar sau politic. Solidaritatea în situații de urgență nu este un schimb direct de favoruri.

Influența apare în timp, prin reputație, relații instituționale și capacitatea de a participa la formularea politicilor europene. Este o investiție în încredere, nu un contract cu beneficii politice garantate.

Există și riscul folosirii intervențiilor exclusiv pentru imagine internă. Fotografiile cu plecarea echipelor nu pot înlocui raportarea costurilor, rezultatelor și resurselor păstrate în țară.

Dincolo de știre

Raportul dintre zece solicitări și 49 de răspunsuri este favorabil României din perspectiva participării operaționale. Nu demonstrează însă că țara a oferit financiar mai mult decât a primit și nici că se află într-un clasament al celor mai generoase state.

Pentru un bilanț real, IGSU, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor ar trebui să publice anual:

• lista intervențiilor externe;
• costul fiecărei misiuni;
• contribuția efectivă a bugetului național;
• sumele cofinanțate sau decontate de Uniunea Europeană;
• valoarea sprijinului primit de România;
• capacitățile rescEU găzduite în țară;
• personalul și tehnica rămase disponibile pe durata misiunilor;
• rezultatele și lecțiile operaționale.

Solidaritatea europeană nu presupune ca fiecare țară să primească exact cât a oferit. Mecanismul funcționează ca o formă de protecție comună împotriva unor dezastre pe care niciun stat nu le poate gestiona întotdeauna singur.

România câștigă experiență, încredere și vizibilitate externă. Dar, pentru ca acest câștig să fie evaluat corect, sunt necesare și cifrele financiare. Nu numai numărul intervențiilor și imaginile întoarcerii salvatorilor.

Surse:

• Comisia Europeană – declarațiile comisarului Hadja Lahbib în România
• Comisia Europeană – Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii
• Comisia Europeană – rezerva strategică rescEU
• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Foto: IA