Ciorile „recoltează” înaintea fermierilor. Pagubele din Covasna sunt reclamate, dar nu sunt încă măsurate complet

Cristian Radu | News Connect

Fermierii din județul Covasna reclamă pierderi importante la culturile de cartof, porumb și floarea-soarelui, provocate de stolurile de ciori. Directorul Direcției Agricole Covasna, Kozma Béla, susține că, în unele parcele afectate, păsările pot compromite până la jumătate din producție.

Procentul descrie însă situații semnalate în teren, nu o evaluare generală a recoltelor din județ. Direcția Agricolă nu a prezentat deocamdată suprafața totală afectată, cantitatea pierdută și valoarea pagubelor produse exclusiv de ciori.

Anul trecut au fost întocmite 492 de procese-verbale privind daune provocate de păsări și animale sălbatice. Cifra nu poate fi atribuită integral ciorilor, deoarece include mai multe specii și tipuri de incidente.

Cartofii sunt scoși din pământ, porumbul și floarea-soarelui sunt atacate înaintea recoltării

Potrivit reprezentantului Direcției Agricole, stolurile numeroase atacă mai multe tipuri de culturi. În cazul cartofilor, păsările ar scoate tuberculii din pământ chiar dacă nu îi consumă. La porumb și floarea-soarelui, pagubele apar înainte ca fermierii să poată recolta.

Metodele obișnuite de alungare – zgomote, sperietori sau prezența oamenilor – au o eficiență limitată și temporară. Păsările se obișnuiesc cu ele sau se deplasează către parcelele învecinate. Există cote de vânătoare pentru anumite specii, dar aplicarea lor trebuie făcută legal și nu oferă singură o soluție pentru suprafețele agricole întinse.

Problema se adaugă pierderilor provocate de urși și alte animale sălbatice. În acest context, fermierii ajung să suporte simultan costurile culturilor, ale măsurilor de protecție și ale producției pierdute.

De la declarații la un bilanț verificabil

Cele 492 de procese-verbale arată că fenomenul nu este izolat. Nu spun însă cât au pierdut agricultorii, câte cereri de despăgubire au fost aprobate și ce sume au fost efectiv plătite.

Un bilanț relevant ar trebui să separe pagubele după specie, cultură și localitate. Pentru fiecare caz trebuie cunoscute suprafața afectată, procentul de distrugere, valoarea stabilită de comisie și durata până la plata despăgubirii.

Legislația prevede o procedură pentru daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic. Persoana afectată trebuie să anunțe primăria localității în care s-a produs incidentul, iar o comisie constată și evaluează paguba. Dreptul la despăgubire depinde însă de încadrarea speciei, respectarea procedurii și îndeplinirea obligațiilor de prevenire.

De aceea, Direcția Agricolă, autoritățile de mediu, primăriile și gestionarii fondurilor cinegetice trebuie să ofere fermierilor un ghid comun: unde se depune cererea, în ce termen, ce dovezi sunt necesare și cine răspunde dacă procedura întârzie.

Prevenția trebuie organizată la nivelul comunității

Un agricultor poate proteja o parcelă pentru câteva ore. Nu poate controla singur stolurile care se deplasează între mai multe localități. Măsurile de prevenire trebuie coordonate pe suprafețe mai mari și evaluate după rezultate.

Autoritățile ar trebui să testeze metode legale de descurajare, să stabilească zonele cele mai afectate și să compare costul protecției cu valoarea producției pierdute. În lipsa acestor date, problema va reveni la fiecare recoltă, iar discuția se va opri din nou la estimări.

Pentru fermieri, paguba nu este o figură de stil. Este diferența dintre o cultură vândută și un an de muncă rămas fără rezultat. Pentru instituții, primul pas trebuie să fie măsurarea corectă a pierderii.

Surse: Covasna Media/AGERPRES — declarațiile și numărul proceselor-verbale, Portalul Legislativ — HG nr. 3/2023 privind acordarea despăgubirilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului — procedura de despăgubire.

Foto: IA