Un electrician DEER a murit singur pe câmp. ITM spune că nu a fost accident de muncă, iar colegul care a cerut reanalizarea cazului este cercetat disciplinar

Cristian Radu | News Connect

DINCOLO DE ȘTIRE

Un electrician al Distribuție Energie Electrică România a murit la 19 februarie 2026, după ce a fost găsit inconștient pe un câmp din Prahova, în timp ce îndeplinea sarcini de serviciu.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a concluzionat ulterior că decesul nu poate fi încadrat drept accident de muncă. Compania a fost totuși sancționată pentru deficiențe privind controlul consumului de alcool înaintea intrării în schimb și documentarea instruirii de securitate.

Câteva luni mai târziu, un salariat care a solicitat reexaminarea cazului a fost convocat la cercetare disciplinară. Alianța Lucrătorilor din Energie susține că procedura reprezintă o represalie pentru sesizarea autorităților.

Cazul are însă mai multe planuri care trebuie separate: cauza medicală a morții, încadrarea juridică a evenimentului, condițiile în care electricianul lucra singur, conținutul sesizărilor trimise autorităților și motivele complete ale cercetării disciplinare.

Găsit la 120 de metri de mașina de serviciu

În dimineața zilei de 19 februarie, electricianul în vârstă de 49 de ani s-a deplasat într-o zonă extravilană din apropierea satului Lacul Turcului, comuna Balta Doamnei, pentru verificarea rețelei electrice.

În jurul orei 11:30, polițiștii au fost sesizați că un bărbat se afla inconștient pe un teren agricol. Zona era greu accesibilă și situată la o distanță considerabilă de șosea.

IPJ Prahova a comunicat atunci că nu fuseseră găsite indicii ale unei electrocutări și că în apropierea locului în care se afla victima nu existau conductoare electrice. ISU Prahova a prezentat situația drept o urgență medicală. Electricianul se afla în stop cardiorespirator, iar manevrele de resuscitare nu au reușit să-i salveze viața.

Alianța Lucrătorilor din Energie susține că angajatul era delegat pentru remedierea unor avarii, lucra singur și a fost găsit în zăpadă, la aproximativ 120 de metri de autoturismul de serviciu. Potrivit sindicatului, singura sa legătură cu echipa era telefonul mobil.

ITM a sancționat compania, dar a exclus accidentul de muncă

Potrivit comunicatului A.L.E., procesul-verbal de cercetare nr. 10193, încheiat de ITM Prahova la 11 iunie și avizat de Inspecția Muncii, a încadrat decesul drept „accident în afara muncii”.

Același document ar fi consemnat două deficiențe:

o amendă de 8.000 de lei pentru lipsa controlului privind respectarea disciplinei referitoare la consumul de alcool înainte de intrarea în schimb;
un avertisment pentru faptul că instruirea de securitate a electricianului nu era documentată în fișa individuală.

Aceste informații provin, în acest moment, din comunicatul sindical. Procesul-verbal integral sau o versiune anonimizată nu au fost făcute publice.

Mai trebuie precizat ceva: sancțiunea privind controlul consumului de alcool nu dovedește, prin ea însăși, că victima consumase alcool și nici că alcoolul a provocat decesul. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare rezultatele medico-legale și toxicologice. Comunicatul A.L.E. nu le prezintă, iar folosirea amenzii pentru culpabilizarea victimei ar fi nejustificată.

Cum poate un om să moară în timpul serviciului fără să fie „accident de muncă”?

Este întrebarea centrală a cazului.

Legea nr. 319/2006 definește accidentul de muncă drept o vătămare violentă a organismului sau o intoxicație acută profesională, produsă în timpul muncii ori în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și care provoacă incapacitate, invaliditate sau deces.

Prin urmare, simplul fapt că decesul s-a produs în timpul programului și în exercitarea sarcinilor nu este întotdeauna suficient pentru încadrarea juridică drept accident de muncă. Dacă moartea a fost provocată exclusiv de o afecțiune medicală, fără vătămare violentă și fără legătură profesională demonstrată, evenimentul poate rămâne în afara acestei definiții.

Această explicație juridică nu închide însă discuția.

Trebuie stabilit dacă frigul, efortul fizic, deplasarea prin zăpadă, distanța față de autoturism, timpul trecut până la descoperirea victimei sau imposibilitatea acordării rapide a primului ajutor au avut vreun rol în producerea ori agravarea urgenței medicale.

Răspunsul nu poate veni din presupuneri. Sunt necesare concluziile medico-legale, evaluarea riscurilor postului și documentele privind organizarea intervenției.

Telefonul mobil nu rezolvă automat problema lucrului izolat

Regulile privind munca în condiții de izolare sunt mai precise decât pare.

Un lucrător este considerat izolat atunci când nu are contact vizual și comunicare verbală directă cu alți colegi și nu i se poate acorda ajutor imediat în cazul unui accident sau al unei situații critice.

Angajatorul trebuie să desemneze o persoană care supraveghează asemenea lucrători și să asigure mijloace tehnice de legătură. Comunicarea poate fi constantă sau periodică, automată ori realizată prin apeluri telefonice. Angajatul trebuie instruit inclusiv asupra primului ajutor și a utilizării sistemului de supraveghere.

Un telefon mobil poate constitui un mijloc de comunicare. Dar existența telefonului nu este suficientă dacă nu există o procedură clară:

cine supraveghea electricianul;
la ce interval trebuia contactat;
când a avut loc ultima comunicare;
cine a observat că nu mai răspunde;
după cât timp a început căutarea;
exista o localizare GPS sau un sistem automat de alarmare;
evaluarea de risc permitea trimiterea unui singur om în acea zonă și în acele condiții meteo?

Faptul că electricianul lucra singur nu demonstrează automat o încălcare a legii. Dar obligă compania și ITM să arate ce sistem de supraveghere funcționa în realitate.

Ce este, de fapt, „dosarul penal”

Liviu Popa, vicepreședinte A.L.E. pentru relația cu angajatorii, a declarat pentru Observatorul Prahovean că, în urma demersurilor sindicale, a fost deschis un dosar penal privind circumstanțele morții electricianului.

Informația trebuie formulată prudent.

Încă din 19 februarie, IPJ Prahova anunțase că efectuează cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și cauzelor evenimentului. Prin urmare, din informațiile publice nu rezultă dacă sesizarea din iulie a determinat deschiderea unui dosar nou, continuarea cercetării începute în februarie sau extinderea verificărilor.

Nu au fost comunicate public:

numărul dosarului;
unitatea de parchet care îl instrumentează;
încadrarea juridică;
eventualele persoane cercetate;
stadiul anchetei.

Existența dosarului este anunțată de reprezentantul sindical, dar nu este încă însoțită de o confirmare publică a Parchetului. Un dosar penal înseamnă o investigație, nu stabilirea vinovăției companiei sau a unei persoane.

Sesizare în iulie, referat disciplinar după două zile

La 19 iulie, un salariat DEER și membru al conducerii A.L.E. a sesizat Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, Avocatul Poporului, Casa Națională de Pensii, Colegiul Medicilor și organele de urmărire penală.

El a solicitat refacerea cercetării, expertize asupra cauzelor decesului, verificarea riscurilor la care sunt expuși lucrătorii izolați și informarea familiei.

Sindicatul susține că salariatul a transmis sesizarea în nume propriu, a semnat-o și a comunicat-o inclusiv angajatorului.

Două zile mai târziu, în interiorul DEER ar fi fost întocmit un referat disciplinar. La 21 septembrie, salariatul a fost convocat la cercetare pentru 1 octombrie.

Potrivit A.L.E., în convocare apare, între faptele imputate, transmiterea sesizărilor către ITM, Parchet, Casa de Pensii, Ministerul Muncii, Avocatul Poporului și Colegiul Medicilor.

Dacă sesizarea instituțiilor este prezentată ea însăși drept abatere, situația este gravă.

Dar pentru o concluzie definitivă trebuie văzută convocarea completă, nu numai fragmentul selectat de sindicat. Compania trebuie să precizeze dacă salariatului îi este reproșat faptul că a sesizat autoritățile sau alte fapte distincte: accesarea unor documente, divulgarea datelor personale, încălcarea unor proceduri interne ori o conduită fără legătură cu raportarea.

Represalii sau procedură disciplinară legitimă?

Succesiunea datelor ridică o suspiciune evidentă: sesizare la 19 iulie, referat disciplinar la 21 iulie.

Nu reprezintă însă, singură, dovada juridică a represaliilor.

Legea nr. 361/2022 interzice sancționarea disciplinară, intimidarea, hărțuirea sau crearea unui dezavantaj pentru un avertizor care a raportat încălcări ale legii. Protecția nu este necondiționată: salariatul trebuie să fi obținut informațiile într-un context profesional, să fi avut motive întemeiate să creadă că sunt adevărate și să fi folosit o formă de raportare recunoscută de lege.

Dacă salariatul contestă o măsură ca represalie, legea pune în sarcina angajatorului obligația de a demonstra că aceasta are alte motive decât raportarea. Avertizorul cercetat disciplinar poate solicita și asistență judiciară gratuită. În anumite condiții, poate cere participarea presei și a unui reprezentant sindical la cercetare.

Comunicatul A.L.E. conține și o eroare de trimitere legislativă: protecția liderilor sindicali „contra oricăror forme de condiționare, constrângere sau limitare” este prevăzută de articolul 223 alineatul (1) din Codul muncii, nu de articolul 220, cum apare în documentul sindical. Protecția există, însă trebuie citată corect.

Nici calitatea de avertizor, nici cea de lider sindical nu oferă imunitate pentru orice conduită. Dar angajatorul nu poate transforma sesizarea autorităților sau exercitarea mandatului sindical într-o abatere disciplinară.

Întrebările la care DEER și instituțiile trebuie să răspundă

Pentru clarificarea cazului sunt necesare răspunsuri precise:

Care a fost cauza medico-legală a morții și ce factori au contribuit la producerea ei?
De ce a fost încadrat evenimentul drept „accident în afara muncii”, deși electricianul îndeplinea atribuții de serviciu?
Ce legătură au sancțiunile aplicate DEER cu împrejurările decesului?
Care era procedura pentru lucrătorii izolați și la ce interval trebuia contactat electricianul?
Cât timp a trecut între ultima comunicare și momentul în care a fost găsit?
A evaluat ITM efectul frigului, efortului, terenului și întârzierii primului ajutor?
Care este obiectul și stadiul anchetei penale?
Care sunt toate faptele imputate salariatului convocat la cercetarea disciplinară?
De ce transmiterea sesizărilor către instituțiile statului apare în convocare?
A fost informat salariatul despre drepturile pe care le are ca posibil avertizor în interes public?

Dincolo de știre

Un om a murit singur, pe un câmp, în timpul unei misiuni primite de la angajator.

Poate că nu a fost electrocutat. Poate că, în sensul strict al legii, cauza morții nu permite încadrarea drept accident de muncă. Aceste concluzii trebuie stabilite prin documente și expertize, nu prin impresii.

Dar mai rămâne o întrebare, independentă de diagnosticul medical:

A fost munca organizată astfel încât, atunci când electricianului i s-a făcut rău, cineva să afle și să poată interveni la timp?

Iar după moartea sa apare o a doua întrebare:

Poate un angajat să ceară răspunsuri de la instituțiile statului fără să ajungă el însuși cercetat?

Răspunsul la prima întrebare ține de securitatea muncii. Răspunsul la a doua arată cât valorează, în realitate, dreptul de a semnala o posibilă încălcare.