Brașovul și sondajul cu două nume și o rubrică pentru restul
Cristian Radu | News Connect
George Scripcaru. Allen Coliban. Alți candidați.
Un sondaj strălucitor prin simplitate. Două nume la vedere și o singură căsuță pentru toți ceilalți.
Așa arăta votul pe Facebook când l-am văzut săptămâna trecută. Era încă deschis. Întrebarea era pe cine ar vedea brașovenii primar la următoarele alegeri. Din felul în care erau așezate opțiunile, cursa părea deja stabilită. Doi oameni care au condus orașul aveau fiecare numele pe listă. Cine avea în vedere pe altcineva trebuia să apese pe „Alți candidați”.
Votul de pe Facebook a fost un exercițiu informal, fără un eșantion reprezentativ pentru Brașov. A răspuns cine a văzut postarea și a ales să voteze. Marja de eroare folosită în sondajele pe eșantioane probabilistice nu se poate calcula în mod valid pentru un astfel de vot. Procentele arată cum s-au împărțit voturile participanților. Poți pune două zecimale după virgulă și tot nu afli ce ar vota orașul.
În mai 2026, INSCOP Research a întrebat dacă a venit momentul unei schimbări complete a clasei politice. 68,7% dintre respondenți au fost total de acord, iar 15,8% au fost oarecum de acord. Împreună, 84,5%. Cercetarea s-a bazat pe 1.100 de interviuri telefonice, realizate între 11 și 14 mai, pe un eșantion aleatoriu. În octombrie, 77% dintre respondenții CURS au spus că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Nemulțumirea față de direcția țării era majoritară și în măsurătorile INSCOP din 2023–2024.
Preferințele brașovenilor trebuie măsurate la Brașov. Dar când atât de mulți respondenți spun, la nivel național, că vor o schimbare a clasei politice, merită să pui și aici întrebarea „Cine altcineva ar putea conduce orașul?” În opinia mea, e greu să ceri o resetare politică acelorași oameni care au condus ani la rând. Iar când doar ei apar cu numele pe listă, vechiul duel primește toată atenția. Posibilitatea unei schimbări rămâne într-o căsuță fără nume.
Procentele pe care le-am văzut erau provizorii. N-am găsit bilanțul final. Dacă participanții au putut indica și nume, o notă editorială putea arăta cine a mai primit voturi, câte a primit fiecare și, unde datele o permit, ce procent reprezintă și din ce total. Dacă votul a înregistrat doar opțiunea generică, eventualele nume lăsate în comentarii puteau fi prezentate separat, ca mențiuni. O întrebare deschisă sau o listă cu cinci, șapte ori zece nume, alese după criterii explicate, ar fi făcut loc și altor opțiuni.
Separat de acest vot, merită să știm cum cheltuie Primăria Brașov banii pentru comunicare. Cui îi plătește, cât și pentru ce materiale? Cititorii au dreptul să poată distinge comunicarea plătită de conținutul editorial. În cazul votului descris aici, nu am documente care să arate că Primăria l-a comandat, finanțat sau influențat.
Și totuși, nu, brașovenii nu sunt naivi.
Surse: AAPOR, metode de eșantionare pentru sondajele politice, mai 2026 · CURS, octombrie 2026 · INSCOP, seria 2023–2024
Foto: IA
