Brașovul alocă până la 12,4 milioane de lei pentru întreținerea „creierului” traficului. Cum va fi măsurată performanța?

Dincolo de stire4 days ago8 Views

Cristian Radu | News Connect

Primăria Brașov pregătește contractarea, pentru următorii patru ani, a serviciilor de mentenanță, reparații și dezvoltare pentru Centrul de Monitorizare a Traficului și sistemele inteligente instalate în oraș. Valoarea maximă estimată este de 12.408.800 de lei, fără TVA.

Suma reprezintă aproximativ 3,1 milioane de lei anual, respectiv aproape 258.500 de lei pe lună, dacă valoarea maximă ar fi utilizată integral și uniform. Fiind însă o valoare estimată pentru întreaga perioadă, aceasta nu trebuie confundată automat cu suma care va fi plătită efectiv.

Contractul ar urma să acopere echipamentele din teren, aplicațiile software, infrastructura de comunicații și componentele Centrului de Monitorizare de pe strada Hărmanului. Municipalitatea susține că atribuirea către un singur prestator ar reduce fragmentarea responsabilităților și timpul necesar identificării și remedierii defecțiunilor.

Ce cuprinde sistemul

Sistemul centralizat de monitorizare și control al traficului a fost realizat cu fonduri europene și include:

  • dirijarea automată a traficului în 50 de intersecții;
  • prioritizarea vehiculelor de transport public;
  • 32 de intersecții și treceri pentru pietoni semaforizate;
  • camere pentru monitorizarea traficului;
  • 14 senzori meteorologici;
  • cinci panouri electronice de informare;
  • senzori amplasați în parcări;
  • echipamentele și aplicațiile Centrului de Monitorizare.

Toate aceste componente trebuie să comunice între ele. Din această perspectivă, argumentul responsabilității unice are o justificare tehnică: atunci când se defectează un subsistem, administrația nu ar mai trebui să stabilească dacă problema aparține furnizorului de software, celui care întreține camerele, rețelei de comunicații sau echipamentelor din intersecții.

Responsabilitatea unică nu trebuie însă să însemne și dependență tehnologică totală față de un singur operator. Documentația trebuie să clarifice cui aparțin codurile, licențele, bazele de date și configurațiile sistemului și dacă un alt prestator ar putea prelua serviciul la încheierea contractului.

Dincolo de mentenanță: ce cumpără, de fapt, Brașovul?

Un sistem inteligent de trafic nu devine performant doar pentru că echipamentele sunt alimentate, camerele transmit imagini, iar serverele nu raportează erori.

Mentenanța tehnică trebuie separată de performanța mobilității urbane.

Un semafor poate funcționa perfect din punct de vedere electric, dar să utilizeze timpi nepotriviți. O cameră poate transmite continuu, fără ca informația să fie folosită pentru diminuarea unui blocaj. Un sistem de prioritizare poate fi declarat activ, fără să ofere un avantaj măsurabil autobuzelor și troleibuzelor.

Din acest motiv, contractul ar trebui să conțină indicatori publici și verificabili:

  • timpul mediu de detectare a unei defecțiuni;
  • durata maximă admisă pentru intervenție și remediere;
  • procentul de disponibilitate al fiecărui subsistem;
  • numărul echipamentelor funcționale și nefuncționale;
  • timpul de călătorie pe principalele coridoare;
  • durata așteptării în intersecțiile aglomerate;
  • viteza comercială a transportului public;
  • numărul prioritizărilor acordate vehiculelor RATBV;
  • timpul pierdut de autobuze în intersecțiile semaforizate;
  • numărul sesizărilor și timpul de soluționare;
  • funcționarea și acuratețea panourilor electronice.

Fără asemenea indicatori, Primăria poate verifica dacă prestatorul a intervenit asupra unui echipament, dar nu și dacă sistemul își îndeplinește scopul pentru care a fost realizat: fluidizarea traficului și acordarea priorității transportului public.

Cine validează rezultatele?

Apare și problema controlului. Prestatorul nu poate fi singurul care raportează, măsoară și confirmă propria performanță.

Municipalitatea trebuie să precizeze:

  • ce structură internă urmărește contractul;
  • cine confirmă lucrările executate;
  • cine verifică datele furnizate de sistem;
  • dacă RATBV validează funcționarea prioritizării transportului public;
  • dacă Poliția Rutieră participă la evaluarea soluțiilor aplicate;
  • dacă rapoartele lunare vor fi făcute publice;
  • ce penalități se aplică pentru indisponibilitate, întârzieri sau defecțiuni repetate.

Un contract de patru ani trebuie să prevadă și o evaluare periodică independentă. Altfel, administrația riscă să plătească întreținerea unui sistem pe baza unor rapoarte tehnice pe care tot prestatorul le produce.

Datele există. Vor deveni și publice?

Centrul de Monitorizare acumulează informații importante despre fluxurile de trafic, timpii de deplasare, aglomerarea intersecțiilor, circulația transportului public și ocuparea parcărilor.

Publicarea periodică a unor indicatori agregați ar permite brașovenilor să afle dacă investiția produce rezultate. Ar ajuta și specialiștii, universitățile și operatorii de mobilitate să compare perioade, să identifice probleme și să propună soluții.

Brașovul nu plătește până la 12,4 milioane de lei doar pentru repararea unor camere, senzori și semafoare. Plătește pentru ca un sistem construit din bani publici și europeni să contribuie efectiv la funcționarea orașului.

De aceea, întrebarea principală nu este numai cine va întreține „creierul” traficului, ci și cine va verifica dacă acesta gândește corect și dacă rezultatele sale se văd în stradă.

Surse: documentația procedurii publicate în SEAP; informațiile comunicate de Primăria Municipiului Brașov și prezentate de BizBrașov.

Leave a reply

Loading Next Post...
Follow
Sidebar
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...