Cristian Radu | News Connect
DINCOLO DE ȘTIRE — EPISODUL AL II-LEA
Ministerul Educației și Cercetării propune schimbarea criteriilor folosite pentru stabilirea numărului de clase în anul școlar 2027–2028. În orașe, formațiunile de studiu ar urma să funcționeze cu cel puțin trei elevi peste efectivul mediu prevăzut de lege. În municipii, inclusiv în Brașov, clasele ar trebui planificate cu cel mult doi elevi sub limita maximă legală.
Proiectul nu este încă adoptat. Dar aplicarea sa poate reduce numărul claselor aprobate și poate crește efectivele tocmai în școlile urbane care funcționează deja sub presiunea spațiilor insuficiente.
În primul episod al seriei am analizat întrebarea de fond: bugetăm educația pentru România de mâine sau adaptăm copiii la bugetul de astăzi?
Acum coborâm din bugetul național direct în sălile de clasă din Brașov.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea planului de școlarizare 2027–2028 a fost pus în consultare publică la 12 noiembrie 2026.
Documentul prevede trei abordări diferite:
Formularea apare în cadrul criteriului economic utilizat pentru fundamentarea planurilor de școlarizare. Așadar, miza nu este numai organizarea pedagogică, ci și costul funcționării claselor. www.edupedu.ro
Legea învățământului preuniversitar stabilește atât un efectiv mediu, cât și o limită maximă pentru fiecare nivel.
Aplicarea criteriului propus pentru municipii ar conduce la următoarele repere:
| Nivel | Media legală | Limita maximă | Reperul propus pentru municipii |
|---|---|---|---|
| Primar | 18 elevi | 24 | 22 |
| Gimnazial | 20 de elevi | 28 | 26 |
| Liceal | 23 de elevi | 30 | 28 |
În municipiul Brașov, clasele nu ar fi calculate după formula generală „media plus trei”, ci prin apropierea de plafonul maxim.
Aceeași abordare ar putea fi aplicată în municipiile Codlea, Făgăraș și Săcele. Pentru orașele Ghimbav, Râșnov, Zărnești, Predeal, Rupea sau Victoria, reperul ar urma să fie efectivul mediu majorat.
Aceste cifre nu înseamnă că fiecare clasă existentă va primi automat elevi suplimentari. Metodologia privește fundamentarea numărului de clase. Efectul poate apărea prin aprobarea unui număr mai mic de formațiuni, în care elevii disponibili sunt distribuiți în efective mai mari.
Să presupunem că o școală are 108 elevi care urmează să intre în clasa a V-a.
Dacă planificarea pornește de la media legală de 20 de elevi, ar fi necesare cinci sau chiar șase clase, în funcție de distribuția efectivelor și de aprobările primite.
Dacă se folosește reperul de 26 de elevi pentru municipii, cei 108 elevi pot fi distribuiți în patru sau cinci clase. În varianta cu patru formațiuni, media ajunge la 27 de elevi.
Rezultatul administrativ este ușor de observat: o clasă mai puțin înseamnă mai puține ore, mai puține norme didactice și eliberarea unei săli.
Ceea ce nu apare imediat în calcul este costul educațional: mai puțin timp pentru fiecare elev, evaluare individuală mai dificilă, presiune asupra profesorului și condiții mai complicate pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale.
În anul școlar 2026–2027, numeroase unități brașovene funcționează în două schimburi. Inspectoratul Școlar Județean a anunțat că nu mai există școli cu trei schimburi, dar în unele unități programul trebuie reorganizat sau comprimat pentru ca toate clasele să poată utiliza spațiile disponibile.
Presiunea este mai mare în cartierele care s-au dezvoltat rapid. Tractorul și Bartolomeu au primit mii de locuințe noi, fără ca infrastructura școlară să crească întotdeauna în același ritm.
Un studiu privind infrastructura educațională metropolitană a semnalat și atracția exercitată de școlile centrale. Părinții încearcă să-și înscrie copiii în unitățile cu reputație bună, inclusiv prin schimbarea formală a domiciliului.
Efectele se văd simultan în sălile de clasă și în trafic: școli centrale aglomerate, deplasări zilnice între cartiere și blocaje în jurul unităților de învățământ.
Datele transmise în 2026 de Ministerul Educației către Camera Deputaților indicau că, în anul școlar 2025–2026, județul Brașov avea 229 de formațiuni de studiu cu efective peste limita maximă prevăzută de lege.
Brașovul se afla astfel printre județele cu cele mai multe clase supraaglomerate din țară. În raportare apăreau inclusiv clase liceale cu 42, 45, 47 și chiar 51 de elevi.
Aceste cazuri nu descriu toate școlile județului și trebuie tratate ca situații excepționale. Dar ele arată că depășirea capacității nu este o ipoteză și nici o teamă inventată de părinți. S-a întâmplat deja.
În acest context, o metodologie care împinge planificarea claselor spre limita maximă trebuie însoțită de o evaluare locală serioasă.
Reducerea numărului de formațiuni poate afecta direct normele didactice.
Dacă într-o școală se aprobă cinci clase în loc de șase, dispar ore din încadrare. În funcție de disciplină și de dimensiunea unității, efectul poate însemna:
O clasă cu 26 sau 28 de elevi nu înseamnă doar mai multe bănci într-o sală. Înseamnă mai multe lucrări de corectat, mai multe situații individuale, mai multe relații cu familiile și mai puțin timp disponibil pentru fiecare copil.
În același timp, sistemul le cere profesorilor educație diferențiată, integrarea elevilor cu cerințe speciale, utilizarea tehnologiei, prevenirea abandonului și formarea gândirii critice.
Cerințele cresc. Resursele și timpul individual se reduc.
Înainte de aprobarea planului de școlarizare pentru 2027–2028, Primăria Brașov și Inspectoratul Școlar Județean ar trebui să prezinte o simulare pentru fiecare unitate.
Aceasta trebuie să cuprindă:
Fără aceste date, nu vom putea deosebi o reorganizare justificată de o simplă reducere a cheltuielilor.
Ministerul poate demonstra că, prin creșterea efectivelor, scade costul mediu pentru un elev. Dar eficiența financiară nu este identică eficienței educaționale.
O clasă mai puțin poate însemna o economie în buget. Pentru elevii redistribuiți poate însemna mai puțină atenție, mai puțină intervenție individuală și o școală care reacționează mai greu atunci când apar lacune.
Brașovul nu trebuie să aștepte forma finală a ordinului pentru a începe analiza. Datele există în școli, la Inspectorat și în Primărie. Ele trebuie puse împreună înainte ca planul de școlarizare să devină o simplă operațiune aritmetică.
Pentru că întrebarea nu este numai câți copii încap într-o sală.
Întrebarea este câți pot fi educați bine în acea sală.
Episodul al III-lea: Când elevii de astăzi vor ajunge la universitate. Cine va plăti recuperarea educației pierdute?
Elevii care vor intra în clasele mai numeroase din 2027 vor deveni, peste câțiva ani, candidații universităților. Vom analiza cum se vor adapta facultățile dacă aceștia ajung cu lacune de pregătire, ce se întâmplă cu standardele academice, finanțarea dependentă de numărul studenților și formarea viitorilor profesori.
Surse: proiectul Ministerului Educației și Cercetării privind fundamentarea planului de școlarizare pentru 2027–2028; Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; Inspectoratul Școlar Județean Brașov; date transmise de Ministerul Educației către Camera Deputaților; studiul privind infrastructura educațională din zona metropolitană Brașov.