
În aparență, ancheta vizează o „simplă” procedură viciată de selecție a membrilor Consiliului de Administrație al Companiei Apa Brașov S.A.. În realitate, însă, cazul reflectă o rețea de control instituțional în care decizia administrativă este deturnată de interese de grup. Companiile de utilități publice – mai ales cele din domeniul apei, transportului sau salubrității – rămân noduri strategice în economia locală, iar controlul asupra lor echivalează adesea cu putere financiară și influență politică.
Din perspectiva guvernanței, speța ridică trei probleme majore:
Pentru Brașov, cazul Todorică are și o dimensiune simbolică. Județul, perceput în ultimul deceniu drept un model de administrație eficientă și parteneriat public-privat, riscă să-și piardă credibilitatea în fața investitorilor și a rețelelor europene de cooperare locală.
Dacă acuzațiile se confirmă, dosarul ar putea deschide un precedent util pentru revizuirea regulilor de numire în structurile de conducere ale operatorilor de utilități publice. Dacă nu, el va rămâne doar încă o demonstrație a modului în care influența se confundă cu autoritatea în administrația românească.
Editorial semnat de Redacția News Connect
Secțiunea Justiție, Guvernanță și Administrație Publică