Aproape 400.000 de lei ar fi fost însușiți prin modificarea contractelor de amanet. Cum a rămas vulnerabil sistemul informatic?

Cristian Radu | News Connect

Trei femei cu vârste cuprinse între 27 și 35 de ani au fost trimise în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, într-un dosar de fals informatic și delapidare. Procurorii susțin că acestea ar fi modificat sau șters datele aferente unor contracte de amanet și și-ar fi însușit în total 391.164,65 lei.

Trimiterea în judecată nu stabilește vinovăția. Acuzațiile urmează să fie analizate de instanță, iar cele trei inculpate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Sute de contracte ar fi fost modificate

Potrivit procurorilor, una dintre inculpate, în vârstă de 27 de ani, era angajată la punctul de lucru din Târgu Secuiesc al unei societăți comerciale. În perioada 1 octombrie 2021–8 mai 2024, aceasta ar fi intervenit asupra datelor corespunzătoare unui număr de 176 de contracte de amanet și și-ar fi însușit 116.123,69 lei.

A doua inculpată, în vârstă de 35 de ani, este acuzată că ar fi modificat sau șters datele a 214 contracte, în perioada 1 octombrie 2021–22 iunie 2023. Suma indicată în cazul său este de 273.144,50 lei.

Cea de-a treia femeie, în vârstă de 30 de ani, ar fi intervenit asupra a două contracte, în februarie 2022 și iunie 2023, prejudiciul atribuit fiind de 1.896,46 lei.

În total, acuzațiile privesc 392 de contracte.

Mecanismul descris de procurori

Conform comunicării Parchetului, angajatele s-ar fi deconectat de la conturile individuale și ar fi accesat sistemul printr-un cont cu drepturi de administrator.

Contractele inițiale ar fi fost șterse sau modificate, apoi recreate cu valori mai mici. Ulterior, acestea ar fi fost închise la valoarea diminuată, iar diferențele și dobânzile aferente ar fi fost însușite.

Ancheta a fost realizată de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Covasna, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc.

Pentru recuperarea prejudiciului au fost instituite măsuri asigurătorii. Existența acestor măsuri nu înseamnă însă că întreaga sumă a fost recuperată. Parchetul nu a precizat public valoarea bunurilor indisponibilizate și nici dacă societatea comercială s-a constituit parte civilă.

Dincolo de dosarul penal

Cazul ridică o întrebare care nu privește numai conduita celor trei inculpate: cum a fost posibilă utilizarea repetată, timp de mai mulți ani, a unui cont cu drepturi extinse fără ca modificările să declanșeze verificări interne?

Un sistem care gestionează bani și contracte ar trebui să permită identificarea fiecărei intervenții. Conturile de administrator nu ar trebui folosite pentru operațiunile curente, iar accesul la ele trebuie limitat, individualizat și verificat.

Într-un sistem informatic controlat corespunzător, ștergerea unui contract, modificarea valorii acestuia sau recrearea documentului ar trebui să lase urme într-un jurnal electronic. Operațiunile neobișnuite ar trebui raportate automat și confruntate cu numerarul, documentele justificative și situația din gestiune.

Frecvența controalelor interne este la fel de importantă. Potrivit acuzațiilor, presupusele fapte s-ar fi desfășurat începând din octombrie 2021 și, într-unul dintre cazuri, până în mai 2024. Durata indicată sugerează că trebuie analizate nu numai acțiunile individuale, ci și funcționarea mecanismelor de supraveghere ale societății.

Întrebările rămase fără răspuns

Pentru înțelegerea completă a cazului sunt necesare clarificări suplimentare:

• contul de administrator era individual sau putea fi folosit de mai multe persoane;
• sistemul păstra istoricul modificărilor și al autentificărilor;
• cine verifica diferențele dintre aplicația informatică, contracte și gestiune;
• când au fost observate primele neconcordanțe;
• ce măsuri a luat societatea după descoperirea presupuselor fapte;
• ce parte din prejudiciu este acoperită prin măsurile asigurătorii.

Responsabilitatea penală este individuală și va fi stabilită de instanță. Vulnerabilitatea unui sistem de control reprezintă însă o problemă organizațională. Dacă sute de operațiuni pot fi modificate fără o alertă rapidă, întrebarea nu mai este doar cine ar fi luat banii, ci și de ce mecanismele interne nu au detectat mai devreme diferențele.

Surse:

• Covasna Media — mecanismul descris și valoarea prejudiciului
• Radio România — datele comunicate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc

Precizare editorială: ambele relatări se bazează pe aceeași comunicare a Parchetului, nefiind confirmări independente ale acuzațiilor. Comunicatul oficial nu a fost identificat într-o pagină publică separată. Societatea comercială și inculpatele nu sunt nominalizate în sursele consultate.

Foto: IA