De la proiect european la decizie locală. Miza reală a gemenilor digitali

Un proiect european poate produce platforme digitale, studii, metodologii și rapoarte. Poate organiza întâlniri, testa tehnologii și reuni specialiști din mai multe țări. Valoarea sa reală apare însă atunci când rezultatele sunt folosite în afara proiectului și contribuie la rezolvarea unei probleme concrete.

Aceasta este și provocarea proiectului 3DxVERSE, în care Timișoara participă ca partener și spațiu-pilot. Proiectul nu urmărește doar realizarea unor reprezentări digitale ale orașelor, comunităților sau infrastructurilor. Ambiția sa este dezvoltarea unei arhitecturi comune, prin care datele, modelele și instrumentele testate într-un loc să poată fi utilizate și în altul.

3DxVERSE este cofinanțat prin Programul Europa Digitală, în baza acordului de grant nr. 101168258. Proiectul a început la 1 decembrie 2024 și se desfășoară până la 31 mai 2027.

Consorțiul reunește în prezent 11 parteneri, cu responsabilități tehnice, administrative, academice și de comunicare. ERTICO – ITS Europe asigură coordonarea generală, corelarea cu inițiativele Uniunii Europene și conducerea activității de diseminare. Municipiul Timișoara coordonează implementarea locală, facilitează implicarea actorilor interesați și urmărește concordanța activităților cu prioritățile și politicile orașului.

Sustainably.io gestionează prezența online a proiectului și comunicarea prin site și rețelele sociale. iLABs conduce dezvoltarea arhitecturii deschise și interoperabile, precum și componentele privind securitatea și încrederea. Ceilalți parteneri contribuie cu expertiză în mobilitate conectată, energie, operațiuni aeroportuare, analiză bazată pe inteligență artificială, cercetare aplicată și dialog cu actorii locali.

Structura consorțiului arată că diseminarea nu este o activitate adăugată la final, după realizarea soluțiilor tehnice. Ea face parte din proiect și trebuie să explice publicului ce se dezvoltă, de ce este important și în ce măsură obiectivele asumate au fost îndeplinite.

Patru locuri, patru probleme

Proiectul lucrează în patru spații-pilot: Timișoara, Hamburg, Almelo și Oranjestad, în Aruba. Problemele analizate sunt diferite, dar principiul este comun: datele din lumea reală sunt introduse într-un mediu digital, sunt construite scenarii, iar rezultatele ar trebui să sprijine adoptarea unor decizii mai bine fundamentate.

La Timișoara, proiectul urmărește integrarea informațiilor despre transportul public, trafic și sistemele locale de energie. Obiectivul este dezvoltarea unui geamăn digital pentru mobilitatea urbană cu emisii reduse, într-un mediu în care datele provenite din sisteme diferite să poată fi analizate împreună.

Hamburg testează tehnologia într-un oraș-port cu fluxuri complexe de trafic. Geamănul digital este folosit pentru analizarea mobilității urbane, a aglomerației și a emisiilor asociate circulației. Sunt urmărite inclusiv efectele sistemelor inteligente de transport asupra comportamentului vehiculelor și eficienței traficului.

În Almelo, în Țările de Jos, centrul de interes nu mai este mobilitatea, ci energia utilizată la nivelul unei comunități. Sunt analizate clădirile, consumul, producția locală de energie regenerabilă și implicarea locuitorilor în transformarea unui cartier.

În Oranjestad, tehnologia este aplicată aeroportului internațional Queen Beatrix. Proiectul urmărește emisiile de carbon, zgomotul și posibilitatea optimizării operațiunilor aeroportuare.

Cele patru proiecte-pilot nu reproduc aceeași soluție. Ele testează dacă o arhitectură comună poate funcționa în contexte diferite: un oraș din România, un mare port german, o comunitate olandeză și un aeroport din Caraibe.

O soluție locală care nu poate fi refolosită rămâne izolată

Orașele europene au acumulat cantități mari de date, dar acestea sunt adesea distribuite între instituții și platforme care nu comunică. Operatorul de transport gestionează propriile informații, serviciile de trafic folosesc alte sisteme, iar datele privind energia, mediul sau planificarea urbană sunt păstrate separat.

În aceste condiții, simpla existență a informației nu garantează că ea poate fi folosită pentru construirea unei imagini coerente asupra orașului.

3DxVERSE încearcă să răspundă acestei fragmentări prin interoperabilitate. Termenul desemnează capacitatea unor sisteme diferite de a schimba, înțelege și utiliza date fără ca fiecare conexiune să fie construită de la zero.

Pentru Timișoara, această capacitate ar trebui să permită corelarea informațiilor despre transport, trafic și energie. La nivel european, aceeași arhitectură ar trebui să facă posibilă reutilizarea unor instrumente, modele și standarde în alte comunități.

Aici se află una dintre mizele investiției europene. Dacă fiecare oraș dezvoltă o platformă complet diferită, costurile se repetă, iar experiența acumulată rămâne locală. Dacă rezultatele sunt deschise și compatibile, o soluție testată într-un proiect poate deveni punct de plecare pentru alte administrații.

Comisia Europeană susține dezvoltarea unui set de instrumente pentru gemenii digitali locali, format din arhitecturi de referință, standarde, specificații și soluții reutilizabile. Scopul este ca orașele să poată analiza scenarii privind traficul, poluarea, energia, infrastructura sau adaptarea climatică fără să pornească de fiecare dată de la zero.

Datele nu sunt neutre

Capacitatea de a reuni date din mai multe domenii aduce și obligații. Un geamăn digital poate deveni un instrument de interes public numai dacă există reguli clare privind colectarea, utilizarea și păstrarea informațiilor.

Nu toate datele sunt deschise și nu toate pot fi introduse într-o platformă fără restricții. Unele pot conține informații personale, iar altele pot privi infrastructuri sensibile sau activități comerciale. Chiar și datele anonimizate pot genera riscuri atunci când sunt corelate cu alte surse.

Din acest motiv, 3DxVERSE include componente dedicate guvernanței datelor, securității, protecției vieții private și identității digitale. Proiectul urmărește dezvoltarea unui cadru în care accesul la informație să fie controlat și verificabil.

Întrebarea nu este doar dacă o instituție deține anumite date. La fel de important este cine are dreptul să le utilizeze, în ce scop, pentru cât timp și cu ce responsabilitate.

Transparența nu înseamnă publicarea nelimitată a tuturor informațiilor. Înseamnă ca regulile, sursele și limitele utilizării lor să poată fi cunoscute și controlate.

Cetățeanul nu poate rămâne în afara sistemului

Proiectul se definește ca fiind orientat către cetățeni și include un cadru pentru participare și incluziune digitală. Problema este importantă deoarece accesul la internet, competențele digitale și capacitatea de a utiliza platforme complexe nu sunt distribuite în mod egal în comunitate.

Persoanele vârstnice, cetățenii cu venituri reduse, chiriașii, oamenii cu un nivel scăzut de alfabetizare digitală sau persoanele cu dizabilități riscă să rămână în afara unui proces de consultare desfășurat exclusiv online. O platformă poate fi disponibilă publicului fără să fie, în realitate, accesibilă tuturor.

Cadrul Digital Commons al proiectului prevede identificarea barierelor tehnice, cognitive, sociale și economice, utilizarea principiilor de proiectare universală și respectarea standardelor internaționale de accesibilitate. Sunt propuse testarea soluțiilor cu utilizatori având capacități diferite, organizarea unor sesiuni de instruire, furnizarea de informații și ghiduri, precum și folosirea atelierelor, grupurilor de discuție și întâlnirilor de co-creare.

Proiectul prevede și măsurarea incluziunii. Indicatorii urmăresc numărul și diversitatea participanților, reprezentarea grupurilor vulnerabile, contribuțiile formulate și măsura în care acestea sunt integrate în planuri și decizii.

Pentru grupurile cu un nivel redus de competențe digitale sunt luate în considerare participarea la ateliere și dialoguri, sprijinul organizațiilor locale, testarea accesibilității platformei și analiza modului în care diferite categorii de cetățeni o utilizează. Evaluarea ar trebui să compare situația de dinaintea pilotului cu participarea înregistrată pe parcurs și la final.

Aceste prevederi reprezintă însă cadrul general al proiectului. În informațiile publice disponibile nu apare încă un plan detaliat pentru Timișoara, cu grupuri-țintă, calendar, sesiuni de formare, puncte de sprijin, modalități de participare offline și responsabilități locale clar prezentate.

Aici va fi unul dintre testele importante ale pilotului. Participarea cetățenilor nu poate fi redusă la accesul pe o platformă și nici la informarea publicului după stabilirea soluției. Pentru cei care nu au competențele sau instrumentele digitale necesare trebuie să existe alternative: întâlniri directe, demonstrații, facilitatori, puncte de sprijin și posibilitatea de a transmite observații fără utilizarea aplicației.

Un geamăn digital poate face mai ușor de explicat un proiect dificil. În locul unor planuri tehnice greu de urmărit, locuitorii ar putea vedea cum se modifică traficul, spațiul public, nivelul de zgomot sau consumul de energie în funcție de soluția aleasă.

Tehnologia nu garantează însă participarea. Dacă numai cetățenii familiarizați cu instrumentele digitale pot înțelege și utiliza sistemul, geamănul digital riscă să reproducă în mediul virtual inegalitățile existente în orașul real.

Cadrul Digital Commons și cadrul de evaluare a participari iinclud accesibilitatea, repezentarea grupurilor vulnerabile și dezvoltarea competențelor digitale între elementele care trebuie urmărite.

De la activitate la rezultat și de la rezultat la impact

În comunicarea proiectelor europene există o diferență esențială între activitate, rezultat și impact.

Organizarea unei consultări este o activitate. Realizarea unei platforme, integrarea unor seturi de date sau dezvoltarea unui instrument de simulare sunt rezultate. Impactul apare atunci când aceste rezultate produc o schimbare verificabilă.

Impactul poate însemna reducerea timpilor de deplasare, diminuarea emisiilor, utilizarea mai eficientă a energiei sau adoptarea unei decizii publice mai bune datorită scenariilor analizate.

În cazul pilotului din Timișoara, informațiile publice descriu obiectivele și domeniile care urmează să fie integrate, dar nu oferă încă suficiente rezultate locale cuantificate pentru a demonstra un asemenea impact. Nu știm încă în ce măsură geamănul digital a redus emisiile, a fluidizat traficul sau a influențat o anumită hotărâre administrativă.

Proiectul este în desfășurare, iar această delimitare trebuie păstrată. Comunicarea corectă nu diminuează valoarea unei inițiative atunci când precizează că un rezultat nu a fost încă obținut. Dimpotrivă, îi oferă credibilitate și stabilește criteriile după care progresul va putea fi urmărit.

Miza pentru Timișoara

Pentru Timișoara, participarea la 3DxVERSE înseamnă acces la expertiză, standarde și instrumente dezvoltate într-un consorțiu internațional. Înseamnă și posibilitatea de a testa o direcție pe care administrația locală a început să o exploreze anterior prin conceptul „Macheta Digitală a Timișoarei”.

Beneficiul nu va fi dat de complexitatea platformei, de numărul datelor introduse sau de spectaculozitatea reprezentării tridimensionale. El va depinde de capacitatea administrației de a integra instrumentul în activitatea curentă și de a-l utiliza pentru probleme reale.

La finalul unui proiect european rămân, de regulă, rapoarte, platforme și rezultate tehnice. Întrebarea importantă este ce se întâmplă cu ele după încheierea finanțării.

Cine va administra geamănul digital al Timișoarei? Cine va actualiza datele? Din ce resurse va fi menținut sistemul? Ce instituții îl vor utiliza? La ce decizii va contribui? Ce informații vor putea consulta cetățenii? Cum vor fi sprijiniți cei care nu dispun de competențele sau instrumentele digitale necesare?

Răspunsurile vor arăta dacă proiectul a produs doar o demonstrație tehnologică sau a construit un instrument public durabil și accesibil.

Miza reală a gemenilor digitali nu este existența unei lumi virtuale în care orașele pot fi reproduse. Este capacitatea lor de a întoarce în lumea reală decizii mai bine fundamentate, resurse folosite mai eficient și o administrație care poate explica public efectele alegerilor sale.

Articol realizat pe baza informațiilor publice furnizate de proiectul european 3DxVERSE, a documentelor Comisiei Europene și a datelor publicate de partenerii proiectului.

Cristian Radu
Comunicare europeană

Foto – www.3dxverse.eu