Dr. Sam Osmanagich, omul care a pus „piramidele bosniace” pe harta unei controverse mondiale

Evenimente1 month ago70 Views

Invitat anunțat la Exploring Consciousness Conference, Brașov, 2–4 octombrie 2026

Cristian Radu | News Connect

Există cercetători care lucrează în interiorul unor domenii deja bine definite. Și există oameni care își construiesc întreaga activitate în jurul unei ipoteze pe care lumea academică o contestă.

Dr. Sam Osmanagich aparține celei de-a doua categorii.

Explorator, autor și fondator al Archaeological Park: Bosnian Pyramid of the Sun Foundation, Osmanagich este cunoscut internațional mai ales pentru cercetările desfășurate, începând din 2005, în zona orașului Visoko din Bosnia și Herțegovina și pentru afirmația că formațiunile de acolo, considerate de geologia și arheologia convențională forme naturale, ar reprezenta structuri piramidale asupra cărora omul ar fi intervenit într-un trecut foarte îndepărtat.

Este o ipoteză care a provocat, de aproape două decenii, dezbateri aprinse.

Și tocmai controversa face prezența sa la Brașov interesantă.

Dr. Sam Osmanagich ( https://www.drsamosmanagich.com/)

Un deal sau o construcție realizată de om?

Întrebarea centrală a cercetărilor de la Visoko pare simplă:

ce este, de fapt, dealul Visočica, devenit cunoscut sub numele de „Piramida Soarelui din Bosnia”?

Pentru Osmanagich și echipele implicate în proiect, răspunsul trebuie căutat prin combinarea mai multor discipline: geologie, arheologie, geodezie, geometrie, măsurători electromagnetice, analiză topografică și datare.

Potrivit biografiei sale oficiale, Osmanagich este autorul a 58 de articole prezentate drept peer-reviewed, publicate în perioada 2024–2026, precum și al unui număr de 21 de cărți traduse în 17 limbi. Cercetările enumerate acoperă nu numai formațiunile piramidale, ci și complexul subteran Ravne, geometria siturilor, artefacte, ionizarea aerului și ipoteze privind proprietățile energetice ale piramidelor.

Două lucrări recente sunt relevante pentru direcția în care Osmanagich încearcă să ducă această dezbatere.

Prima lucrare: argumentul unei intervenții umane

Studiul „Multidisciplinary Evaluation of the Pyramid-Shaped Formation near Visoko, Bosnia-Herzegovina: A Case for Anthropogenic Construction”, publicat în Journal of Biomedical Research and Environmental Sciences, propune o analiză multidisciplinară a formațiunii cunoscute drept Piramida Soarelui.

Autorii reunesc date geodezice, geomorfologice, geologice, arheologice, electromagnetice și geometrice.

Printre argumentele prezentate se numără orientarea foarte precisă a laturii nordice către nordul geografic, simetria și uniformitatea pantelor observate prin măsurători topografice și LiDAR și existența unor blocuri pe care cercetătorii implicați în proiect le interpretează drept aranjate artificial.

Lucrarea discută inclusiv măsurători electromagnetice și identificarea unor raporturi geometrice asociate secțiunii de aur și spiralelor Fibonacci.

Concluzia autorilor nu este că problema ar fi definitiv rezolvată, ci susține ipoteza unei formațiuni modificate sau amplificate antropic, a cărei funcție ar rămâne necunoscută.

A doua întrebare este și mai provocatoare: cât de vechi sunt siturile?

Un alt studiu, „Establishing Deep Time: Multi-Method Dating of Archaeological and Speleological Features in the Bosnian Valley of the Pyramids”, încearcă să stabilească o cronologie folosind mai multe metode de datare.

Sunt invocate analize cu radiocarbon, datarea uraniu-toriu și studii privind formarea solurilor, aplicate unor elemente din zona așa-numitelor Piramide ale Soarelui și Lunii și din rețelele de tuneluri Ravne.

Autorii studiului susțin existența unor indicii care ar împinge activitatea umană asociată anumitor structuri până la aproximativ 33.800 de ani înainte de prezent.

Dacă o asemenea cronologie ar fi confirmată independent și acceptată de comunitatea arheologică, implicațiile ar fi considerabile.

Dar aici este necesară o precizare esențială.

Publicarea unui studiu nu închide controversa

Faptul că asemenea articole au fost publicate în reviste care se prezintă drept peer-reviewed nu înseamnă că ipoteza „piramidelor bosniace” a devenit consens științific.

Nu a devenit.

Interpretarea lui Osmanagich privind complexul de la Visoko rămâne puternic contestată de arheologi și geologi, iar afirmațiile referitoare la originea artificială, vechimea extremă sau presupusele proprietăți energetice ale formațiunilor necesită confirmare independentă și evaluare critică.

Această distincție este importantă.

Putem prezenta cercetările sale fără să transformăm ipotezele în certitudini și, în același timp, fără să respingem o întrebare doar pentru că răspunsul propus este incomod sau neobișnuit.

Știința nu presupune să crezi. Presupune să verifici.

De la arheologie la conștiință și energie

Activitatea lui Osmanagich depășește însă arheologia propriu-zisă.

Lista publicațiilor prezentată pe portalul său oficial include cercetări despre tunelurile Ravne, concentrațiile de ioni negativi, apă, geometria piramidelor, măsurători electromagnetice, meditație și ipoteza conform căreia piramidele ar putea funcționa ca amplificatoare energetice.

Este și punctul în care cercetările sale se apropie de tema Exploring Consciousness.

Osmanagich susține o interpretare radical diferită a funcției piramidelor: nu doar monumente funerare dedicate conducătorilor, ci structuri care ar fi avut o relație cu energia și comunitățile care le-au construit. Este una dintre ipotezele sale cele mai controversate și nu reprezintă poziția acceptată a arheologiei contemporane.

Un proiect care a schimbat și Visoko

Indiferent de verdictul științific asupra piramidelor, există și o dimensiune mult mai ușor de observat: proiectul a transformat Visoko într-o destinație internațională.

Potrivit datelor biografice publicate de organizația sa, Osmanagich a coordonat activitatea a peste 4.000 de voluntari din mai mult de 64 de țări, a susținut peste 555 de conferințe în 285 de orașe de pe șase continente, iar siturile de la Visoko ar atrage aproximativ 245.000 de vizitatori anual.

A creat și parcul Ravne 2, dezvoltat în apropierea complexului de tuneluri și transformat într-un spațiu destinat activităților culturale, educaționale și de wellbeing. Osmanagich este, de asemenea, cetățean de onoare al orașului Visoko.

Așadar, dincolo de controversa arheologică, există un fenomen turistic și cultural real construit în jurul proiectului.

De ce ar fi interesant să-l ascultăm la Brașov?

Nu pentru că trebuie să acceptăm ideea piramidelor bosniace.

Și nici pentru că un invitat la o conferință trebuie să aibă automat dreptate.

Dimpotrivă.

Osmanagich este interesant tocmai pentru că aduce în aceeași discuție arheologie, istorie, geologie, geometrie, energie și conștiință, formulând ipoteze care obligă publicul să facă diferența între măsurătoare, interpretare și convingere.

La o conferință intitulată Exploring Consciousness, poate că aceasta este una dintre cele mai potrivite atitudini:

să ascultăm;

să întrebăm;

să verificăm;

și să păstrăm suficientă curiozitate pentru lucrurile pe care încă nu le putem explica.

Pentru că întrebarea interesantă nu este doar dacă Sam Osmanagich are dreptate.

Este și: