„Grădinile urbane” din Hărman: ce se vinde și ce se poate construi

Cristian Radu | News Connect

Parcelarea terenurilor din extravilanul Hărmanului și apariția unor construcții au ajuns în atenția Prefecturii Brașov. La întâlnirea din 13 octombrie 2026, prefectul Cătălin Văsii a avertizat asupra riscului formării unor așezări informale. Potrivit informațiilor primite de acesta de la primarul comunei, în zonă există aproximativ 1.000 de parcele mici rezultate prin dezmembrare. Cifra nu reprezintă un inventar de 1.000 de construcții ilegale.

Autoritățile reclamă că unele terenuri sunt comercializate sub denumirea de „grădini urbane”, după care apar garduri, containere, căbănuțe și lucrări pentru locuințe. La discuție au participat reprezentanți ai administrațiilor locale, arhitecta-șefă a județului, conducerea OCPI și Direcția pentru Agricultură. Au fost anunțate notificări și măsuri pentru construcțiile considerate nelegale. Aplicarea lor trebuie urmărită prin acte și verificări individuale.

Denumirea comercială nu lămurește regimul terenului

Pentru cumpărător, întrebarea esențială este ce poate face legal pe parcela achiziționată. Expresia „grădină urbană” poate sugera un spațiu pentru recreere sau cultivare, dar nu explică regimul urbanistic, accesul ori condițiile de construire.

Certificatul de urbanism este documentul prin care autoritatea comunică regimul juridic, economic și tehnic al imobilului și cerințele aplicabile. Legea precizează că acesta nu conferă, singur, dreptul de a executa lucrări de construcții.

De aceea, documentele terenului și regulile aplicabile trebuie confruntate cu promisiunile din oferta de vânzare. Existența unei parcele cadastrale nu trebuie prezentată cumpărătorului ca o garanție că acolo va putea ridica o locuință.

În același timp, situația fiecărui lot trebuie analizată separat. Numărul parcelelor și avertismentul prefectului nu justifică atribuirea unei încălcări a legii tuturor proprietarilor.

Cine explică regulile înainte de cumpărare

Primăria și instituțiile competente ar trebui să publice o informare comună, accesibilă, despre zonele vizate și reglementările lor. Sunt necesare explicații despre utilizările permise, actele cerute pentru lucrări și posibilitățile reale de acces și racordare la utilități.

Informarea trebuie să ajungă și la cei care încă nu au cumpărat. Prevenirea unei investiții făcute pe baza unor așteptări greșite este mai utilă decât intervenția după ridicarea construcției.

Responsabilitatea vânzătorilor trebuie verificată prin ceea ce au promis efectiv: anunțuri, contracte și informații oferite cumpărătorilor. Documentarea consultată nu permite stabilirea unor asemenea situații individuale.

De la loturi la o problemă metropolitană

Apariția unor grupuri de locuințe generează nevoi care depășesc limita proprietății: drumuri, apă, canalizare, colectarea deșeurilor și accesul echipajelor de urgență. Dacă dezvoltarea precedă planificarea, presiunea pentru rezolvarea acestor nevoi poate ajunge ulterior la administrație și la bugetul comunității.

Aceasta este miza publică a cazului. Hărmanul are nevoie de o dezvoltare coerentă, în care locuirea, infrastructura și terenurile agricole să fie tratate împreună.

Autoritățile trebuie să explice și când au identificat fenomenul, ce controale au realizat și ce măsuri au luat până la întâlnirea din 13 octombrie. Un bilanț public ar trebui să distingă parcelele verificate, lucrările constatate, notificările emise și situațiile remediate.

Pentru proprietari și comunitate, claritatea trebuie să înceapă cu documentele. Abia apoi pot fi stabilite responsabilitățile și soluțiile pentru fiecare caz.

Articol realizat pe baza declarațiilor prefectului publicate de Radio România Brașov FM la 13 octombrie 2026 și a Legii nr. 50/1991. Inventarul cadastral, actele de control și documentele construcțiilor nu au fost consultate; numărul parcelelor și neregulile semnalate sunt atribuite autorităților.

Foto: IA