O lacună legislativă pune în pericol bursele tehnologice. Formarea profesională nu poate depinde de presiunea companiilor

Cristian Radu | News Connect

Cincisprezece companii implicate în învățământul dual din Brașov cer Parlamentului să modifice urgent Legea învățământului preuniversitar. Reorganizarea educației tehnologice nu a fost însoțită de actualizarea prevederilor privind bursele, iar elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027 riscă să nu mai primească bursa tehnologică.

Demersul companiilor brașovene este justificat, dar nu ar trebui să rămână unul izolat. Inspectoratele școlare, autoritățile locale, companiile cu capital românesc și ceilalți investitori internaționali implicați în pregătirea profesională ar trebui să susțină public corectarea legislației.

Companiile germane ocupă o poziție importantă în economia Brașovului și în dezvoltarea învățământului dual, dar nu sunt singurii angajatori care au nevoie de personal calificat. Problema privește întreaga economie românească.

Cei 12.368 de elevi sunt din întreaga țară

Problema semnalată la Brașov are dimensiune națională. Cifra de aproximativ 12.000 de elevi nu reprezintă numărul beneficiarilor din județ, așa cum lasă să se înțeleagă unele relatări.

Potrivit Federației Patronale „Dualis”, sunt vizați 12.368 de elevi care intră în clasa a IX-a la liceele tehnologice duale din întreaga țară.

Numărul elevilor brașoveni afectați direct nu a fost precizat în sursele publice consultate. Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Ministerul Educației ar trebui să publice această informație, împreună cu situația pentru fiecare județ.

Reforma a schimbat școala, dar a uitat bursa

Începând cu anul școlar 2026–2027, școala profesională de trei ani nu mai funcționează ca structură distinctă pentru noua generație de elevi. Formarea profesională de nivel 3 este integrată în traseul liceal tehnologic și dual.

Articolul 108 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 nu ar fi fost însă corelat complet cu reorganizarea. Bursa tehnologică este legată de vechea formă de învățământ profesional, fără ca dreptul să fie extins explicit asupra elevilor care intră acum în liceul tehnologic dual.

Apare astfel o diferență greu de justificat. Elevii din clasele mai mari, care continuă în vechiul sistem profesional, pot beneficia în continuare de bursă. Elevii de clasa a IX-a, înscriși pe noul traseu, riscă să rămână fără același sprijin.

Nu pentru că nevoia lor ar fi dispărut, ci pentru că legea a rămas în urma propriei reforme.

Cele 15 companii avertizează că își pot reconsidera implicarea

Apelul local vine din partea Asociației DWK Fit For Future, care reunește 15 companii partenere în pregătirea profesională duală a elevilor de la Campusul Tehnic Brașov.

Modelul a început să fie construit în 2012, cu participarea Clubului Economic German Brașov, a companiilor, Primăriei, Inspectoratului Școlar Județean, Ministerului Educației și Ambasadei Germaniei.

Firmele sunt implicate în pregătirea tinerilor pentru zece meserii tehnice, printre care mecanic de mașini și instalații industriale, electromecanic, operator pentru utilaje CNC, sudor, turnător sau prelucrător prin injecție al materialelor plastice.

După mai mult de 12 ani de investiții și participare la formarea elevilor, companiile avertizează că lipsa unui cadru legislativ predictibil le poate determina să își reconsidere implicarea în parteneriat.

Semnalul este serios. Dar un sistem public de educație nu ar trebui să ajungă să-și corecteze erorile numai după solicitări repetate sau după avertismente venite din piața muncii.

Unde sunt inspectoratele școlare și celelalte companii?

Apărarea burselor tehnologice nu ar trebui lăsată exclusiv în responsabilitatea companiilor germane din Brașov.

Inspectoratele școlare cunosc numărul elevilor, situația familiilor și riscul de abandon. Ele ar trebui să transmită Ministerului Educației datele din teritoriu și să solicite public remedierea problemei.

Companiile românești au, la rândul lor, nevoie de electricieni, mecanici, sudori, operatori CNC și tehnicieni. Același lucru este valabil pentru firmele franceze, austriece, italiene sau din alte țări care produc în România.

O asemenea problemă ar trebui să genereze o poziție comună a organizațiilor patronale, camerelor de comerț, autorităților locale și partenerilor implicați în învățământul dual. Nu pentru apărarea interesului unei anumite categorii de companii, ci pentru protejarea unui sistem național de formare profesională.

În economia brașoveană, contribuția capitalului german este importantă și vizibilă. Dar dezvoltarea învățământului tehnologic trebuie să răspundă întregii economii, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii cu capital autohton.

Statul trebuia să observe singur problema

Instituțiile statului nu ar trebui să aștepte ca efectele unei legi să fie semnalate de firme sau de părinți. Atunci când reorganizează un sistem, autoritățile au obligația să verifice toate actele normative care depind de noua structură.

Dacă școala profesională este integrată în liceul tehnologic, bursele, contractele de practică, finanțarea și responsabilitățile partenerilor trebuie adaptate simultan.

Ministerul Educației trebuia să identifice necorelarea înaintea începerii anului școlar. Parlamentul trebuia să o corecteze înainte ca elevii să intre în clase. Inspectoratele școlare trebuiau să știe câți copii sunt afectați.

Administrația nu poate funcționa numai ca răspuns la crize. Corectarea unei greșeli legislative este necesară, dar prevenirea ei ar fi fost mai ieftină și mai responsabilă.

O bursă mică în buget, importantă pentru elev

În anul școlar precedent, bursa tehnologică a avut un cuantum de 300 de lei pe lună, acordat în condițiile metodologiei stabilite de Guvern.

Pentru bugetul public, suma poate părea modestă. Pentru un elev care trebuie să plătească transportul, masa, echipamentul sau alte cheltuieli legate de școală, ea poate face diferența dintre continuarea studiilor și abandon.

În cazul învățământului dual, bursa are și o funcție economică. Ea încurajează alegerea unei calificări profesionale într-un moment în care companiile reclamă lipsa personalului tehnic.

Eliminarea accidentală a sprijinului transmite un mesaj contradictoriu: statul declară că dorește dezvoltarea învățământului dual, dar nu corectează la timp legislația care îl susține.

Ce trebuie făcut

Soluția imediată este completarea articolului 108 din Legea nr. 198/2023, astfel încât bursa tehnologică să poată fi acordată explicit și elevilor din învățământul liceal tehnologic dual.

Modificarea legii trebuie urmată rapid de actualizarea metodologiei și de asigurarea bugetului. Școlile, elevii și firmele trebuie să știe, înaintea semnării contractelor de pregătire practică, dacă bursele vor fi acordate, în ce cuantum și de la ce dată.

În paralel, Ministerul Educației ar trebui să publice:

• numărul elevilor afectați în fiecare județ;
• suma necesară pentru plata burselor;
• calendarul modificării legislative;
• forma de recuperare a eventualelor plăți întârziate;
• modul în care vor fi protejați elevii până la intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Dincolo de bursă

Miza este mai mare decât cei 300 de lei acordați lunar unui elev.

Brașovul și România au nevoie de mecanici, electromecanici, sudori, operatori CNC și tehnicieni bine pregătiți. Aceste competențe nu se formează într-o campanie de recrutare și nici într-un curs de câteva săptămâni. Ele presupun ani de școală, practică, mentori și investiții în echipamente.

Statul cere companiilor să participe la educație, dar are obligația să le ofere un cadru stabil. În același timp, responsabilitatea formării profesionale nu poate fi transferată firmelor. Educația rămâne o obligație publică, iar parteneriatul cu mediul economic trebuie să completeze sistemul, nu să-l înlocuiască.

O reformă a învățământului profesional nu poate începe prin pierderea sprijinului acordat elevilor. Iar o economie nu poate fi construită numai din investiții în utilaje. Are nevoie, înainte de toate, de oameni care știu să le folosească.

Statul ar trebui să repare această eroare fără să aștepte presiuni, retrageri sau avertismente. Nu numai pentru companiile din Brașov, ci pentru elevii și economia întregii Românii.

Surse:

• DWK Fit For Future — prezentarea asociației și a modelului brașovean de pregătire duală
• Edupedu — explicația lacunei legislative, articolul 108 și cifra națională de 12.368 de elevi
• Știrile ProTV — apelul public al celor 15 companii din zona Brașovului
• Ministerul Educației — cadrul burselor școlare pentru anul 2025–2026

Precizare editorială: estimarea de 12.368 de beneficiari se referă la elevii de clasa a IX-a din învățământul tehnologic dual la nivel național, nu numai la Brașov. Numărul exact al elevilor afectați în județul Brașov nu apare în sursele publice consultate.

Foto: IA