Peste 600.000 hectare de păduri din afara fondului forestier au nevoie de măsuri urgente de protecție

Peste 600.000 de hectare de păduri situate în afara fondului forestier național nu beneficiază în prezent de un cadru coerent care să recunoască și să valorifice rolul lor multifuncțional excepțional. În același timp, mii de hectare de vegetație forestieră care constituie elemente de peisaj cu mare diversitate („high-diversity landscape features”) sunt eliminate anual din pajiștile semi-naturale cu înaltă valoare de conservare. Specialiștii atrag atenția că, fără măsuri adecvate, România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase peisaje mozaicate silvopastorale, unice din Europa.
În acest context, WWF-România, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a organizat, în cadrul proiectului COOP4SAFE, o întâlnire a grupului de lucru dedicat identificării celor mai potrivite politici și instrumente pentru conservarea și gestionarea durabilă a peisajelor mozaicate silvopastorale și a pădurilor aflate în afara fondului forestier național.
Participanții au evidențiat faptul că aceste peisaje sunt rezultatul unei relații de lungă durată dintre comunitățile locale și natură, iar menținerea unui păstorit durabil este esențială pentru conservarea biodiversității, protecția resurselor de apă, reziliența climatică și menținerea mozaicului peisagistic specific zonelor rurale. În același timp, ele reprezintă o parte valoroasă a patrimoniului cultural al României, reflectând practici tradiționale care și-au demonstrat sustenabilitatea de-a lungul timpului.
În paralel, numeroase pajiști cu valoare naturală ridicată și sisteme silvopastorale tradiționale se află într-un proces de degradare. Abandonul activităților pastorale, precum și integrarea insuficientă a practicilor tradiționale în mecanismele actuale de gestionare și sprijin, contribuie la simplificarea peisajelor și la pierderea unor elemente de mare valoare ecologică și culturală.
Specialiștii au subliniat necesitatea dezvoltării unor măsuri concrete care să susțină activitățile pastorale durabile și să încurajeze menținerea peisajelor culturale de mare diversitate. În acest sens, normele agro-silvice care urmează să fie dezvoltate printr-un ordin comun al autorităților centrale responsabile de mediu și agricultură ar trebui să recunoască valoarea acestor sisteme, să stabilească principii clare de gestionare durabilă și să adapteze instrumentele de sprijin la specificul tradițional al României.
Această abordare este pe deplin compatibilă cu obiectivele europene actuale, demonstrând că productivitatea agricolă, adaptarea la schimbările climatice și conservarea biodiversității nu sunt obiective aflate în competiție, ci se pot susține reciproc atunci când politicile publice sunt concepute integrat.

În perspectiva viitorului exercițiu financiar european 2028–2034, participanții au evidențiat oportunitatea orientării investițiilor publice către soluții care răspund simultan obiectivelor de restaurare a naturii, implementării cerințelor privind produsele fără defrișări, conservării biodiversității, adaptării la schimbările climatice și dezvoltării socio-economice a comunităților locale. Sistemele agricole și silvopastorale tradiționale pot contribui în mod direct la atingerea acestor obiective, oferind în același timp beneficii economice și sociale comunităților rurale.
Grupul de lucru reunește experți din cercetare, mediul academic, instituții publice și organizații neguvernamentale, care contribuie la identificarea unor soluții legislative și administrative adaptate realităților din teren și cerințelor europene.
Pajiștile cu arbori și alte sisteme agro-silvice reprezintă infrastructuri naturale esențiale pentru protecția solului, conservarea biodiversității, stocarea carbonului, adaptarea la schimbările climatice și menținerea activităților agricole tradiționale.
Prin acest demers, WWF-România, alături de parteneri, urmărește să contribuie la dezvoltarea unui cadru coerent de politici publice care să asigure conservarea și gestionarea durabilă a acestor habitate și să sprijine comunitățile rurale în menținerea unor practici tradiționale esențiale. Totodată, organizația își asumă continuarea implicării active, alături de autorități, mediul academic, comunitățile locale și ceilalți factori interesați, pentru transformarea acestor provocări într-o oportunitate de dezvoltare durabilă și de valorificare a patrimoniului natural și cultural al României.

Cristian Radu