SMID Brașov: un proiect de peste 185 de milioane de euro, între finanțare și contestații
Szenenr Zoltan
Nu am vorbit de mult despre Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), nu pentru că nu am lucra la proiect, ci tocmai pentru că am avut foarte mult de lucru. Ar fi de domeniul incredibilului dacă am începe să povestim cât trebuie să ne luptăm ca să facem acest proiect.
Nu știu câți dintre dumneavoastră știu că în județul Brașov s-a mai încercat o dată să se realizeze un proiect SMID, pe axa de finanțare POS Mediu 2007-2013, dar demersurile legate de SMID s-au blocat atunci. În județul Brașov nu a existat atunci un consens pentru realizarea unui sistem de management integrat al deșeurilor.
În acest timp însă gestionarea deșeurilor a devenit una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă administrațiile locale, iar vecinii noștri nu au stat degeaba, majoritatea județelor din România au accesat fonduri pentru sisteme de management integrat al deșeurilor. Județul Brașov a rămas codaș, unul dintre puținele județe care nici acum nu au un sistem integrat de gestionare a deșeurilor.
Am rămas codași și acest lucru ne costă. Sistemul actual prin care se gestionează deșeurile în județul Brașov este ineficient: se depozitează aproape 90% din deșeuri și doar un procent foarte mic este reciclat sau valorificat. Iar povara acestei ineficiențe o ducem noi toți, pentru că plătim tarife mari de salubrizare ca să depozităm deșeurile, în loc să le reciclăm, valorificăm sau compostăm. Și mai plătim penalități sub forma contribuțiilor la Fondul pentru Mediu, pe care le plătesc primăriile pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare.
Avem nevoie de un sistem public, performant, pentru gestionarea unitară a deșeurilor din întreg județul Brașov, iar pentru asta avem nevoie de investiții majore în instalații moderne și performante, care să ne permită să reciclăm, tratăm și valorificăm deșeurile – acesta este SMID, Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor. Valoarea proiectului este de peste 185 de milioane de euro și avem posibilitatea să accesăm fonduri nerambursabile pentru investițiile din proiect.
Pe axa de finanțare POIM 2014-2020 și, ulterior, pe PDD 2021-2027 s-a ivit oportunitatea să accesăm fonduri nerambursabile pentru investițiile necesare pentru realizarea unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Lucrez la acest proiect din anul 2020, de când am venit la Consiliul Județean, împreună cu o echipă mică, pe care o coordonez.
După aproape 2 ani în care au fost analizate numeroase locații pentru investițiile din proiect, au fost identificate locațiile potrivite la Măieruș, Părău, respectiv Hoghiz, și s-au obținut Hotărâri de Consiliu Local prin care Consiliile Locale respective și-au exprimat acordul pentru realizarea investițiilor. S-au elaborat Studiul de fezabilitate și anexele lui, Studiile de specialitate, Planurile urbanistice zonale pentru fiecare locație, am obținut toate avizele, inclusiv Acordul de mediu, și, după încă aproape 2 ani de consultări, în care JASPERS și Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, au verificat și revizuit întreaga documentație și au fost făcute toate modificările/completările necesare, s-a considerat că documentația este matură. Am ajuns la stadiul în care poate fi depusă cererea de finanțare.
După atâția ani de muncă a rezultat, cred, cel mai amplu proiect de acest gen din România, fiind propuse cele mai moderne instalații din domeniul gestionării deșeurilor din țară.
Și totuși, cei care încearcă să blocheze acest proiect, scandează de ani de zile „Nu vrem groapă de gunoi!”, deși SMID este exact opusul unei gropi de gunoi. În primul rând, scopul realizării acestor investiții este de a devia de la depozitare un procent cât mai mare de deșeuri, adică să reciclăm, valorificăm, compostăm, tratăm mecano-biologic deșeurile, astfel încât în final să ajungă la depozit doar un procent de doar 10%, față de aproape 90% cât se depozitează acum. În al doilea rând, în proiectul SMID nici măcar nu avem prevăzută o groapă de gunoi, deoarece, conform prevederilor legale, nu avem voie să facem un alt depozit de deșeuri.
Am lucrat șase ani la acest proiect și timp de șase ani s-a încercat blocarea lui. Sunt mulți care au interesul ca actualul sistem, actuala situație, din domeniul gestionării deșeurilor în județul Brașov, să se perpetueze.
Am fost în foarte multe localități din județ, dar oriunde am analizat o locație, aproape imediat apărea cineva care instiga populația la blocarea proiectului cu sloganul „Nu vrem groapă de gunoi!” Nici când am reușit să asigurăm locațiile nu s-au oprit, doar s-au diversificat. De la campanii de denigrare și atacuri în online, plângeri administrative, și până la instigarea populației împotriva proiectului, am avut parte de toate dar totuși am mers mai departe.
Am finalizat documentația, am obținut toate avizele, aprobările, avem în curs redactarea cererii de finanțare. Suntem pe ultima sută de metri și totuși, chiar și acum, se încearcă în mod agresiv blocarea proiectului SMID, pe orice cale- în instanță sau prin plângeri și sesizări la diferite instituții.
Locația de la Măieruș este o locație izolată, la distanță suficientă de zonele locuite, dar și de ariile protejate. Totuși am primit recent 9 (!) plângeri prealabile de la o singură persoană. Au fost transmise sesizări și plângeri la ministere și diverse instituții ale statului. Aceeași persoană a inițiat 3 acțiuni în instanță , și a declarat că dorește mutarea amplasamentului sau obținerea de despăgubiri financiare. Despăgubiri financiare la care nu este îndreptățită în mod legal. Terenurile ei nu se află pe amplasamentul viitoarei investiții și nu a demonstrat că va fi afectată de realizarea acesteia. Am avut și personal discuții cu această persoană, i-am răspuns, la toate adresele sau solicitările de informații, a primit toate detaliile legate de amplasamentul de la Măieruș și de activitatea care se va desfășura acolo și mai ales de măsurile de protecție care au fost prevăzute.
Întreaga activitate de pe amplasament se va desfășura în hale închise, ventilate cu sistem de ventilație cu biofiltre, a fost prevăzut un sistem de senzori pentru monitorizarea continuă a poluanților și a mirosurilor. Apa de pe amplasament nu va fi deversată într-un emisar natural, ci va fi epurată și refolosită ca apă tehnologică. Chiar și apa de ploaie de pe platforma betonată va fi colectată și stocată ca rezervă de incendiu, iar preaplinul acesteia va ajunge într-un bazin de evaporare. Degeaba. În acțiunile inițiate în instanță au fost aduse cele mai variate acuzații împotriva proiectului. Afirmații fără dovezi sau argumente concrete.
Este greu de crezut că această persoană nu a fost ajutată în demersurile ei și că aceste eforturi de a bloca proiectul nu sunt coordonate, mai ales că, interesant, cei care sunt împotriva locației din Părău sunt și împotriva locației de la Măieruș, iar argumentele sunt similare în ambele cazuri.
Ce se întâmplă la Părău?
În anul 2022, Consiliul Local Părău și-a exprimat acordul, prin Hotărâre de Consiliu Local, pentru realizarea investiției de pe teritoriul comunei, pe amplasamentul identificat de Consiliul Județean Brașov. Pe baza acestui acord am făcut toate demersurile ulterioare.
În anul 2024, tot prin Hotărâre a Consiliului Local Părău, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Centrul de sortare și pregătire a deșeurilor pentru valorificare materială și energetică Părău din cadrul SMID.
Comuna Părău a emis și două avize favorabile, în anii 2022 și 2024, pentru realizarea investițiilor din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov.
Pe baza acestor Hotărâri de Consiliu Local adoptate de Consiliul Local Părău, Consiliul Județean a făcut, timp de 4 ani, toate demersurile legate de realizarea documentațiilor proiectului.
Începând cu anul 2022, consilierii locali din Părău au avut toate informațiile, documentația proiectului a fost disponibilă pentru consultare la Primăria Părău, au fost organizate două dezbateri publice în cadrul procedurilor de PUZ și de obținere a Acordului de mediu. Deși a fost mediatizată conform tuturor prevederilor legale, iar consilierii locali știau de ea, la dezbaterea publică din cadrul procedurii PUZ din 2024 nu a participat nimeni. Atunci nu a existat interes.
După toate aceste demersuri, în anul 2026, Consiliul local al comunei Părău s-a răzgândit brusc în privința investiției și nu a mai vrut să aprobe Contractul de asociere privind implementarea SMID în județul Brașov, care era următoarea etapă în realizarea proiectului SMID, înainte de depunerea cererii de finanțare. 58 dintre cele 59 de unități administrativ-teritoriale din județul Brașov și-au exprimat acordul pentru acest Contract de asociere, doar Consiliul Local Părău nu a mai fost de acord.
După două voturi în care au fost de acord cu proiectul, au considerat de cuviință să încerce să blocheze unul dintre cele mai importante proiecte ale județului, care este pregătit pentru a fi depusă cererea de finanțare.
Probabil că este doar o coincidență faptul că, exact atunci, primarul din Părău a avut probleme și și-a pierdut funcția, iar acum se fac alte calcule politice în comună. Totuși eu consider că un proiect de peste 185 de milioane de euro, de care vor beneficia locuitorii întregului județ, nu ar trebui să facă obiectul unor jocuri politice.
Timp de 4 ani, pe baza hotărârilor Consilului Local al comunei Părău, s-a lucrat la acest proiect, luând în considerare locația de la Părău.Termenul de depunere a cererii de finanțare este sfârșitul anului 2026, nu se mai poate schimba acum locația pentru că s-au răzgândit, nu mai avem încă 4 ani pentru a identifica o nouă locație și pentru a elabora din nou întregul proiect!
Și la Părău a fost inițiată o acțiune în instanță, de către o avocată de la Baroul din Sibiu, împotriva locației de la Părău și imediat au apărut câteva persoane care au început să scandeze același slogan: „Nu vrem groapă de gunoi!”
Sunt curios dacă cei care spun că nu vor groapă de gunoi le-au explicat locuitorilor din Părău și Măieruș ce ar însemna o investiție de peste 40 de milioane de euro într-o comună care are puțin peste 2.000 de locuitori, cum e Părău? Sau de 90 de milioane de euro pentru o comună cum e Măieruș?
Sau cum și, mai ales, la ce tarife vor asigura salubrizarea în aceste comune în viitor?
Eu cred că, indiferent unde am fi propus să facem aceste instalații în județul Brașov, s-ar fi găsit cineva care să încerce să ne împiedice. Pentru că nu locațiile sunt problema. Ci interesele.
P.S. un share ajută, să știe cât mai mulți care sunt problemele și de ce vom plăti pe viitor tot mai mult pentru salubrizare.
Foto si articol: https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1731398288985785&id=100063468919742#
