Semnal de alarmă de la Sfântu Gheorghe: HoReCa cere sprijin după scăderea puternică a consumului
Sectorul HoReCa traversează o perioadă pe care antreprenorii din județul Covasna o compară, ca dificultate, cu anii pandemiei. Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a declarat la Sfântu Gheorghe că sunt necesare măsuri de sprijin, dar nu a prezentat deocamdată un program, un buget sau un calendar concret.
Declarația a fost făcută după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri din județ. Potrivit ministrului, principala problemă semnalată de operatorii din industria ospitalității este scăderea accentuată a consumului.
„Se fac în continuare investiții în turism, se fac eforturi, dar a scăzut foarte mult consumul și asta se simte brutal”, a afirmat Irineu Darău.
Ministrul a arătat că situația nu este identică celei din debutul pandemiei, când activitatea restaurantelor și hotelurilor a fost restricționată administrativ. Efectele economice resimțite de firme ar fi însă comparabile prin severitate.
Darău a susținut că statul nu poate rezolva integral problemele industriei, dar nici nu ar trebui să lase sectorul să se prăbușească. Soluțiile ar putea fi analizate în a doua jumătate a anului sau aplicate de la începutul anului viitor. Ce formă vor avea acestea nu a fost precizat.
Avertismentul de la Sfântu Gheorghe se înscrie într-un context național dificil. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității estima în primăvară că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea ieși de pe piață în 2026, pe fondul contracției cererii și al presiunii fiscale. Estimarea aparține organizației patronale și nu reprezintă o prognoză oficială pentru județul Covasna.
Pentru economia locală, dificultățile HoReCa au efecte dincolo de hoteluri și restaurante. Turismul susține producători locali, transportatori, furnizori de servicii, organizatori de evenimente și locuri de muncă în comunități cu puține alternative economice.
Dincolo de știre
Comparația cu pandemia atrage atenția, dar diferența dintre cele două crize este esențială. Atunci, statul a închis sau a limitat activitatea. Acum, firmele pot funcționa, însă clienții cheltuiesc mai puțin.
De aceea, sprijinul nu poate fi construit numai prin subvenții generale. Sunt necesare date despre ocuparea unităților de cazare, scăderea cifrei de afaceri, numărul firmelor aflate în dificultate și locurile de muncă expuse. Fără o astfel de analiză, orice schemă riscă să distribuie bani fără să rezolve problema de fond.
Pentru Covasna, discuția trebuie să includă promovarea destinației, legătura dintre tratamentul balnear și turism, calendarul evenimentelor, infrastructura și capacitatea operatorilor locali de a crea oferte comune. Un ajutor temporar poate ține o firmă în viață. Numai o strategie locală coerentă poate readuce însă turiștii și consumul.
Ministrul a recunoscut problema. Următorul pas trebuie să fie măsurabil: ce sprijin, pentru cine, în ce condiții și de când?
Cristian Radu | News Connect
Articol realizat pe baza informațiilor publicate de AGERPRES, Covasna Media și a avertismentului sectorial prezentat de Federatia Patronatelor din Indistria Ospitalitatii.
