Patrimoniul cultural imaterial, între tradiție și tehnologie. Concluziile proiectului european INTHRACE, prezentate la Brașov

Am participat săptămâna trecută la conferința de închidere a proiectului european INTHRACE, finanțat prin programul Erasmus+, desfășurată la Rectoratul Universitatea Transilvania din Brașov. Evenimentul a reunit cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți din universități partenere din România, Grecia, Polonia, Croația, Portugalia și alte state implicate în proiect, oferind un spațiu de dialog privind patrimoniul cultural imaterial și rolul acestuia în societatea contemporană.

Conferința a marcat finalul unui proiect internațional derulat în cadrul programului Erasmus+, având ca obiectiv cercetarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial ca instrument de consolidare a identității culturale, a valorilor europene comune și a participării civice.

De la tradiție la reziliență

Una dintre intervențiile care au atras atenția a fost cea susținută de Arabela Briciu, prodecan al Facultății de Sociologie și Comunicare, care a vorbit despre modul în care patrimoniul cultural imaterial poate fi înțeles nu doar ca o moștenire a trecutului, ci și ca o resursă pentru viitor.

Potrivit acesteia, studiul patrimoniului cultural imaterial oferă perspective importante asupra modului în care comunitățile au reușit să își păstreze identitatea și să se adapteze la schimbările istorice și sociale.

„De la strămoșii noștri putem învăța cum patrimoniul cultural imaterial a fost utilizat nu doar pentru păstrarea identității, ci și pentru a găsi resurse și sprijin în depășirea unor perioade dificile. Multe comunități au reușit să supraviețuiască și să evolueze tocmai prin valorificarea tradițiilor, cunoștințelor și practicilor transmise din generație în generație”, a explicat aceasta.

În cadrul proiectului, cercetătorii au analizat modul în care diferite societăți au folosit patrimoniul cultural imaterial pentru a-și dezvolta reziliența și pentru a răspunde provocărilor specifice fiecărei epoci.

Patrimoniul cultural ca pod între comunități

Un alt aspect evidențiat în cadrul conferinței a fost rolul patrimoniului cultural imaterial în facilitarea dialogului intercultural.

Tradițiile, obiceiurile, ritualurile și cunoștințele transmise între generații nu reprezintă doar expresii ale identității locale, ci și modalități prin care comunitățile comunică și își împărtășesc valorile.

„Patrimoniul cultural imaterial este o ancoră a identității locale, dar are în același timp și o dimensiune globală. Prin intermediul lui ne putem transmite valorile și experiențele către oameni din întreaga lume”, a subliniat Arabela Briciu.

Inteligența artificială și realitatea extinsă, noile instrumente de conservare

Una dintre cele mai interesante teme discutate a fost utilizarea noilor tehnologii pentru conservarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Spre deosebire de patrimoniul material, care poate fi conservat prin obiecte, clădiri sau documente, patrimoniul imaterial este alcătuit din experiențe, gesturi, sunete, culori, ritualuri și practici sociale care se transformă permanent și sunt mult mai dificil de păstrat.

Din acest motiv, cercetătorii implicați în proiect explorează noi direcții de cercetare, inclusiv prin programe europene de tip Horizon, care vizează utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de tip Extended Reality pentru documentarea și recrearea unor experiențe culturale complexe.

„Cum putem transmite oamenilor care nu au trăit acele experiențe elementele esențiale ale acestora? Cum putem reda atmosfera, emoția, contextul, mirosurile, culorile sau sunetele asociate unui eveniment tradițional?”, sunt întrebările la care încearcă să răspundă echipele de cercetare.

Experimente realizate la Brașov

În cadrul prezentării au fost oferite și exemple concrete de experimente desfășurate la Brașov.

Cercetătorii au testat modalități de reproducere a unor experiențe culturale complexe, precum degustări de vinuri sau experiențe asociate culturii berii, încercând să integreze simultan elemente precum gustul, mirosul, culoarea, atmosfera și contextul social al evenimentului.

Scopul acestor teste este identificarea unor metode prin care patrimoniul cultural imaterial să poată fi transmis mai fidel generațiilor viitoare sau persoanelor care nu au participat direct la experiențele respective.

Potrivit specialiștilor, tehnologia singură nu este suficientă. Pentru o reproducere autentică este necesară înțelegerea contextului social și cultural în care se desfășoară experiențele respective, precum și a modului în care oamenii interacționează cu acestea.

Un proiect care deschide noi direcții de cercetare

Conferința de la Brașov a demonstrat că patrimoniul cultural imaterial nu mai este privit exclusiv ca un domeniu al conservării tradițiilor, ci și ca o resursă pentru educație, inovare și dezvoltare comunitară.

Prin rezultatele obținute și prin direcțiile de cercetare deja conturate, proiectul INTHRACE oferă premisele unor noi inițiative europene care vor încerca să aducă împreună patrimoniul cultural, inteligența artificială și tehnologiile immersive, pentru a face posibilă transmiterea unor experiențe culturale autentice către generațiile viitoare.

Cristian Radu I Redactor șef

Foto credit: Universitatea Transilvania Brașov