România adaugă aproape 300 MW în sistem, dar energia ajunge la 3.000 de lei/MWh seara

Energie1 week ago21 Views

Aproape 300 MW de noi capacități fotovoltaice și de stocare intră, începând de luni, 3 august, în Sistemul Electroenergetic Național, în regim de probe. Extinderea producției regenerabile coincide însă cu una dintre cele mai mari diferențe de preț înregistrate în aceeași zi între orele de prânz și vârful de consum de seară.

Datele pieței arată tot mai clar paradoxul energetic al României: energia devine relativ ieftină atunci când soarele produce, dar extrem de scumpă după apus, exact în momentul în care consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare.

Aproape 300 MW intră în probe

Transelectrica a anunțat că, din 3 august, vor intra în SEN, în regim de probe, noi capacități fotovoltaice și de stocare care însumează aproape 300 MW.

Operatorul de transport nu a publicat, până în dimineața zilei de luni, lista proiectelor, distribuția capacității între centrale fotovoltaice și baterii sau durata estimată a testelor.

Intrarea în probe reprezintă o etapă importantă, dar nu trebuie confundată cu exploatarea comercială. În funcție de situația fiecărui proiect, după testare pot rămâne de finalizat certificarea conformității tehnice, certificatul de racordare, licențierea ANRE, contractarea responsabilității de echilibrare și înregistrarea pe piețele de energie.

Noile capacități apar într-un moment dificil pentru sistem. Seceta a redus producția hidro, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost retrasă din exploatare, iar canicula poate împinge consumul din orele de seară până la aproximativ 7.800 MW. Transelectrica susține că monitorizează permanent funcționarea SEN și că poate utiliza inclusiv schimburile transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei.

De la 200 de lei la aproape 3.000 de lei/MWh în aceeași zi

Pentru energia livrată în 3 august, OPCOM indică un preț mediu al zilei de 934,36 lei/MWh. Media intervalelor Peak este de 783,59 lei/MWh, iar cea Off-Peak ajunge la 1.085,13 lei/MWh. Volumul tranzacționat se ridică la 39.753,1 MWh.

Valorile medii ascund însă diferențe uriașe.

În zona prânzului, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul coboară până la 200 lei/MWh pe un interval de 15 minute. Spre seară, după reducerea producției solare, prețul urcă brusc și atinge un maxim de 2.933,56 lei/MWh.

La nivel orar, energia ajunge la o medie de aproximativ 2.206 lei/MWh la ora 20:00 și de 2.127 lei/MWh la ora 21:00.

Diferența dintre minimul de prânz și maximul serii depășește astfel 2.700 lei/MWh.

Prețul mediu nu mai spune întreaga poveste

Pentru producătorii fotovoltaici, prețul mediu al zilei poate crea o imagine înșelătoare. O centrală solară nu livrează uniform pe parcursul celor 24 de ore, ci produce predominant în intervalele în care energia este mai ieftină.

Prin urmare, venitul său nu trebuie estimat folosind mecanic prețul Base de 934,36 lei/MWh. Indicatorul relevant este prețul capturat efectiv de centrală, calculat prin raportarea producției sale la prețurile din fiecare interval de 15 minute.

Dacă energia este abundentă și ieftină la prânz, dar foarte scumpă seara, simpla instalare a unor capacități fotovoltaice suplimentare nu rezolvă dezechilibrul. Fără stocare, întărirea rețelei și surse de producție flexibile, România poate avea simultan surplus în orele solare și deficit după apus.

Bateriile câștigă importanță, dar veniturile nu sunt garantate

Diferența foarte mare dintre prețul de prânz și cel de seară oferă un argument comercial puternic pentru sistemele de stocare.

În teorie, bateriile pot absorbi energia când este ieftină și o pot injecta când cererea și prețurile cresc. În practică, diferența brută de preț nu poate fi considerată venit net. Din aceasta trebuie scăzute pierderile de conversie, degradarea bateriei, costurile de operare și tranzacționare, tarifele, dezechilibrele și eventualele limitări impuse prin racordare.

Intrarea unor noi baterii în piață va crește și concurența. Pe măsură ce capacitatea de stocare se extinde, diferențele de preț pot începe să se reducă, iar veniturile din arbitraj și echilibrare vor fi împărțite între mai mulți operatori.

Piața trece astfel de la etapa în care bateria era prezentată mai ales ca o posibilitate tehnică la una în care contează durata reală de stocare, dreptul de încărcare din rețea, viteza de reacție și strategia efectivă de tranzacționare.

Nicio schimbare nouă de reglementare sau finanțare

În ultimele 24 de ore nu au fost identificate ordine ANRE noi privind racordarea și stocarea, etape suplimentare în procedura Transelectrica de alocare a capacității sau apeluri noi prin Fondul pentru Modernizare, PNRR ori MIPE.

Absența unor modificări publice nu suspendă însă obligațiile și termenele existente. Autorizațiile, garanțiile, contractele de racordare și condițiile de finanțare continuă să producă efecte potrivit calendarelor deja stabilite.

Dincolo de știre

Cifrele din 3 august arată că problema României nu mai este doar câtă energie poate produce, ci dacă o poate livra atunci când este necesară.

Aproape 300 MW intră în probe în aceeași zi în care energia costă 200 de lei/MWh la prânz și aproape 3.000 de lei/MWh seara. Această diferență nu reprezintă doar o oportunitate pentru baterii. Este semnul unei transformări incomplete: producția regenerabilă crește mai repede decât capacitatea rețelei și a sistemului de a o păstra și deplasa către orele de consum maxim.

România produce tot mai multă energie solară. Următoarea provocare este să nu o piardă atunci când abundă și să nu o cumpere foarte scump atunci când soarele apune.

Cristian Radu – News Connect

Foto: Newsbv

Surse

0 Votes: 0 Upvotes, 0 Downvotes (0 Points)

Leave a reply

Loading Next Post...
Follow
Sidebar
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...