Profit în creștere înaintea secetei. De ce cifrele bune ale Hidroelectrica nu înlătură vulnerabilitatea energetică
Hidroelectrica a încheiat primul semestru al anului 2026 cu un profit net de 2,57 miliarde de lei, în creștere cu 62% față de aceeași perioadă din 2025. Producția netă de energie a urcat cu 17%, iar veniturile au depășit 6 miliarde de lei. Cifrele descriu însă lunile ianuarie–iunie, marcate de condiții hidrologice mai bune. Ele nu contrazic criza apei instalată în iulie și nici vulnerabilitatea sistemului energetic din august.
La prima vedere, cele două imagini par incompatibile. Cel mai mare producător de energie electrică din România anunță un profit în creștere puternică, în timp ce autoritățile avertizează asupra debitelor reduse, a scăderii producției hidro și a presiunii tot mai mari din orele de vârf.
Explicația este, înainte de toate, una de calendar. Raportul financiar privește primele șase luni ale anului. Situația critică s-a accentuat ulterior, odată cu seceta severă și prăbușirea debitului Dunării.
Un semestru bun, susținut mai ales de începutul anului
În intervalul ianuarie–iunie, Hidroelectrica a raportat venituri de 6,047 miliarde de lei, cu 40% peste nivelul din primul semestru al anului trecut. Profitul net a ajuns la 2,571 miliarde de lei, iar producția netă de energie electrică la 7.070 GWh.
Creșterea producției a venit în special din primul trimestru, când debitul mediu al Dunării a fost cu 13% mai mare decât în perioada similară din 2025. În trimestrul al doilea a apărut deja o încetinire: producția netă a coborât de la 3.608 GWh la 3.462 GWh, iar profitul net a scăzut ușor față de primele trei luni, de la 1,307 la 1,264 miliarde de lei.
Rezultatul financiar nu s-a bazat exclusiv pe energia produsă în hidrocentrale. Veniturile din furnizare au crescut cu 59%, până la 2,233 miliarde de lei, iar portofoliul companiei a ajuns la aproape 1,4 milioane de locuri de consum. În același timp, Hidroelectrica a cumpărat mai multă energie din piață pentru a-și acoperi obligațiile față de clienți: 625 GWh în trimestrul al doilea, față de 357 GWh în primul.
Acesta este detaliul care schimbă lectura raportului. O companie poate rămâne foarte profitabilă și își poate extinde activitatea comercială chiar dacă începe să producă mai puțină energie și este nevoită să cumpere volume suplimentare din piață.
Iulie a schimbat fotografia
Din iulie, debitul Dunării la intrarea în țară a coborât sub 1.400 de metri cubi pe secundă, potrivit datelor menționate în raportarea companiei. Hidroelectrica a anunțat că monitorizează îndeaproape evoluția situației hidrologice.
Pentru producător, mai puțină apă înseamnă mai puțină energie proprie și, dacă obligațiile de furnizare rămân ridicate, o dependență mai mare de achizițiile din piață. Pentru sistemul energetic național, înseamnă reducerea uneia dintre cele mai importante surse de energie controlabilă, exact într-o perioadă în care producția fotovoltaică scade spre seară, iar consumul rămâne ridicat.
Profitul din primul semestru nu este, așadar, o rezervă fizică de electricitate pentru luna august. El arată sănătatea financiară a companiei și capacitatea sa de a valorifica un semestru favorabil. Nu garantează însă că apa, producția și energia disponibilă în fiecare oră vor rămâne la același nivel în trimestrul următor.
Dincolo de știre
Rezultatele Hidroelectrica sunt bune și importante pentru companie, pentru acționari și pentru bugetul statului. Dar ele nu trebuie confundate cu o evaluare a siguranței energetice a României în condiții de secetă.
Raportul semestrial este fotografia unei perioade care s-a încheiat la 30 iunie. Criza apei este realitatea începută în iulie și agravată în august. Între cele două nu există o contradicție, ci o avertizare: dependența ridicată de condițiile hidrologice poate schimba rapid performanța operațională, chiar atunci când bilanțul financiar arată foarte bine.
Hidroelectrica poate avea profit mare și, simultan, România poate avea mai puțină energie hidro disponibilă. Profitul se contabilizează după un semestru. Apa se măsoară în fiecare zi.
Cristian Radu | News Connect
Surse:
