Brașovul își construiește un „geamăn digital”. După Timișoara, datele și inteligența artificială intră în administrarea unui nou municipiu

Orașe inteligente, Proiecte europene, Administrație și politici publice1 month ago79 Views

Cristian Radu | News Connect

Brașovul va testa, în următorii doi ani, un sistem digital care ar trebui să reunească într-o singură platformă informații despre trafic, transport public, parcări, calitatea aerului, iluminat, spații verzi și siguranța zonelor centrale. Proiectul utilizează tehnologii de inteligență artificială și Digital Twin și beneficiază de finanțare prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027.

Proiectul poartă numele D.I.G.I.T.A.L. – „Dezvoltare Integrată prin Gestionarea Inteligentă a Teritoriului și Analiză Live” – și va fi implementat în perioada august 2026–august 2028. Valoarea totală comunicată este de 2.468.655 de lei.

Nu este vorba, cel puțin în această etapă, despre realizarea unei replici digitale complete a întregului municipiu. Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, proiectul presupune testarea și pilotarea unui ecosistem digital destinat în principal Centrului Istoric și Centrului Civic.

Ce este un „geamăn digital”

Un Digital Twin este o reprezentare virtuală a unui spațiu real, actualizată cu informații provenite din senzori, camere, baze de date și aplicații administrative.

În cazul Brașovului, platforma ar trebui să permită administrației să urmărească mai ușor ce se întâmplă într-o anumită zonă, să coreleze informații care acum se află în sisteme diferite și să fundamenteze mai bine unele decizii.

Sistemul anunțat va reuni mai multe componente:

monitorizarea traficului și a transportului public;
gestionarea parcărilor;
urmărirea calității aerului;
supravegherea video pentru siguranța publică și protejarea monumentelor;
monitorizarea spațiilor verzi și a sistemelor de irigații;
administrarea iluminatului public;
evidența integrată a activelor publice din zona centrală.

Inteligența artificială nu va conduce orașul și nu va înlocui decizia administrativă. Rolul ei va fi acela de a analiza volume mari de date, de a identifica anumite tipare și de a furniza informații care pot sprijini funcționarii și conducerea municipalității.

De la aplicații separate la o imagine comună a orașului

Brașovul are deja hărți și servicii electronice pentru transport, parcări, urbanism, spații verzi sau diferite relații administrative. Miza noului proiect nu ar trebui să fie apariția unei alte aplicații, ci capacitatea sistemelor existente de a comunica între ele.

Un blocaj în trafic, de exemplu, ar putea fi analizat împreună cu datele privind circulația transportului public, gradul de ocupare a parcărilor și calitatea aerului. În teorie, administrația ar putea interveni mai repede și ar putea înțelege mai bine efectele unei decizii asupra celorlalte componente ale orașului.

Rezultatul va depinde însă de calitatea datelor introduse, de actualizarea lor, de interoperabilitatea sistemelor și de capacitatea administrației de a utiliza informațiile obținute. O platformă performantă, alimentată cu date incomplete sau neactualizate, riscă să rămână doar o interfață spectaculoasă.

Proiectul include și pregătirea a 20 de angajați ai administrației locale: 18 utilizatori și doi administratori ai platformei. Sunt prevăzute, de asemenea, minimum două vizite pentru schimburi de bune practici.

Timișoara, primul reper pentru comparație

Brașovul nu este singurul municipiu din România care intră în această logică. News Connect a prezentat în luna iulie proiectul european prin care Timișoara testează propriul geamăn digital.

În articolul „Timișoara își construiește geamănul digital. Orașul poate fi testat înainte de a fi schimbat”, News Connect arăta că municipiul participă la proiectul european 3DxVERSE, cofinanțat prin Programul Europa Digitală.

Proiectul a început la 1 decembrie 2024 și se desfășoară până la 31 mai 2027, sub coordonarea ERTICO–ITS Europe. Timișoara testează un geamăn digital destinat mobilității urbane cu emisii reduse, prin integrarea informațiilor despre transportul public, trafic și sistemele locale de energie.

3DxVERSE lucrează în patru spații-pilot: Timișoara, Hamburg, Almelo și Oranjestad, în Aruba. Nu este vorba, așadar, despre Timișoara împreună cu alte patru municipii europene, ci despre patru locații-pilot în total, dintre care una este aeroportul internațional Queen Beatrix din Aruba.

Fiecare locație testează tehnologia într-un context diferit:

Timișoara urmărește mobilitatea urbană, transportul public și legătura cu sistemele locale de energie;
Hamburg analizează traficul, mobilitatea conectată și reducerea congestionării și a emisiilor;
Almelo se concentrează asupra comunităților sustenabile, clădirilor conectate și cartierelor cu energie pozitivă;
aeroportul din Aruba urmărește reducerea emisiilor și a zgomotului, precum și eficientizarea operațiunilor aeroportuare.

Diferența dintre proiectele de la Timișoara și Brașov este importantă. Timișoara participă la un consorțiu european care dezvolta o arhitectură deschisă și reutilizabilă în mai multe comunități. Brașovul implementează un proiect regional, concentrat inițial asupra administrării Centrului Istoric și a Centrului Civic.

Principiul este însă comun: reunirea unor date care acum se află în sisteme diferite și folosirea lor pentru analizarea efectelor unei decizii înainte ca aceasta să fie aplicată în orașul real.

Experiența Timișoarei poate deveni astfel un reper pentru Brașov, mai ales în privința interoperabilității, securității datelor, implicării cetățenilor și reutilizării unor soluții deja dezvoltate la nivel european.

Cine vede datele și cât va costa sistemul după 2028

Utilizarea camerelor video, a inteligenței artificiale și a datelor colectate din spațiul public impune reguli clare privind protejarea informațiilor și accesul la acestea.

Administrația va trebui să explice ce date vor fi colectate, cât timp vor fi păstrate, cine va avea acces la ele și dacă sistemele de inteligență artificială vor procesa imagini care pot conduce la identificarea persoanelor.

La fel de importante vor fi costurile de funcționare după încheierea finanțării europene. Hotărârea Consiliului Local Brașov nr. 87/2025 stabilește că municipalitatea va asigura cheltuielile de funcționare și întreținere necesare sustenabilității proiectului, însă valoarea anuală estimată a acestora nu apare în informațiile publice consultate.

O diferență care trebuie clarificată

Comunicatul ADR Centru indică o valoare totală de 2.468.655 de lei, din care 2.094.715,35 lei reprezintă finanțare europeană, iar 330.358,23 lei provin din bugetul național.

Hotărârea Consiliului Local stabilește separat o contribuție proprie a Municipiului Brașov de 49.373,10 lei, reprezentând 2% din valoarea eligibilă, precum și obligația municipalității de a acoperi eventualele cheltuieli neeligibile.

Dacă sunt tratate drept componente ale aceluiași buget, cele trei valori însumează 2.474.446,68 lei, cu 5.791,68 lei peste valoarea totală comunicată. Diferența poate proveni dintr-o modificare a structurii bugetului intervenită între aprobarea locală și semnarea finanțării sau dintr-o eroare materială în comunicatul public, dar necesită o clarificare din partea municipalității ori a ADR Centru.

Codlea și Zărneștiul aleg o altă direcție

În paralel, Codlea și Zărneștiul vor implementa proiectul „Local Interconnect Zărnești–Codlea”, în valoare totală de 2.530.018,30 lei. Contractul de finanțare a fost semnat la 30 iulie 2026, iar proiectul se va desfășura până la 30 noiembrie 2029.

Cele două administrații nu urmăresc construirea unui geamăn digital, ci dezvoltarea unei platforme comune de e-guvernare. Aceasta va utiliza tehnologie cloud, aplicații open-source și instrumente de inteligență artificială.

Platforma ar trebui să includă identitate digitală, servicii de livrare electronică înregistrată și transfer criptat al documentelor, precum și interconectarea aplicațiilor interne ale celor două administrații.

Obiectivul declarat este reducerea documentelor pe hârtie și a drumurilor pe care cetățenii și firmele trebuie să le facă între instituții. Succesul nu va fi măsurat însă prin numărul aplicațiilor instalate, ci prin numărul procedurilor care vor putea fi finalizate integral online.

Dincolo de știre

Un oraș nu devine inteligent pentru că își cumpără o platformă și nici pentru că introduce inteligența artificială într-un contract de finanțare. Devine inteligent atunci când tehnologia începe să rezolve lucruri concrete: mai puțin timp pierdut în trafic, parcări mai ușor de găsit, aer mai curat, iluminat adaptat nevoilor reale și servicii publice care nu obligă cetățeanul să plimbe hârtii între instituții.

Timișoara și Brașovul pornesc de la proiecte diferite, dar ajung la aceeași întrebare: poate fi orașul înțeles mai bine înainte de a fi schimbat?

Geamănul digital poate ajuta administrația să vadă orașul ca pe un organism întreg, nu ca pe o colecție de departamente care lucrează separat. Dar poate deveni și un decor digital costisitor, dacă bazele de date nu comunică, informațiile nu sunt actualizate, iar deciziile continuă să fie luate la fel ca înainte.

De aceea, adevărata miză nu este lansarea platformei, ci transparența utilizării ei. Brașovenii trebuie să știe ce date sunt colectate, cine are acces la ele, ce decizii sunt fundamentate cu ajutorul inteligenței artificiale și cât va costa întreținerea sistemului după încheierea finanțării europene.

În 2028, succesul proiectului nu ar trebui măsurat prin numărul senzorilor instalați sau al funcționarilor instruiți. Întrebarea va fi mult mai simplă: funcționează orașul mai bine?

Un geamăn digital este cu adevărat folositor numai dacă orașul real ajunge să se recunoască în el. Iar cetățeanul simte diferența nu doar pe un ecran, ci și pe stradă.