
Cristian Radu | News Connect
Primăria Brașov derulează lucrări de reparații și întreținere a străzilor în valoare totală de 19.788.117 lei, fără TVA. Intervențiile au început în vară, după ce procedurile au fost întârziate de o contestație depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Suma este importantă, dar nu poate reprezenta singură un bilanț. Pentru contribuabil, întrebarea relevantă nu este doar cât plătește municipalitatea, ci ce suprafețe sunt reparate, ce tipuri de intervenții se execută și cât timp ar trebui să reziste lucrările.
Lucrările sunt executate în baza acordului-cadru semnat în 2025 pentru întreținerea și repararea străzilor Brașovului. Orașul a fost împărțit în zone, iar contractele subsecvente au fost atribuite asocierii formate din RS Activ, Fincodrum și Recon.
Potrivit informațiilor disponibile în sistemul achizițiilor publice, valoarea celor două contracte aflate în derulare ajunge la aproape 19,8 milioane de lei fără TVA, respectiv aproximativ 23,55 milioane de lei cu TVA.
Este importantă diferența dintre acordul-cadru și contractele subsecvente. Acordul stabilește condițiile și valoarea maximă pentru o perioadă de patru ani. Contractele subsecvente stabilesc lucrările care sunt comandate și plătite efectiv într-o anumită etapă.
Numai acordul-cadru pentru zona de sud poate ajunge la o valoare maximă de aproape 220 de milioane de lei fără TVA. Această sumă reprezintă însă un plafon posibil pentru patru ani, nu bani deja cheltuiți și nici o obligație automată de plată.
Demararea intervențiilor din acest an a fost blocată temporar după contestarea contractelor subsecvente la CNSC. Un asemenea demers este un drept prevăzut de legislația achizițiilor publice și nu poate fi prezentat, în sine, ca o neregulă.
Rămâne însă de explicat ce efect a avut întârzierea asupra programului de lucrări. Reparațiile stradale depind de sezon, de temperatură și de condițiile meteorologice. O procedură care se prelungește poate muta intervențiile într-o perioadă mai puțin favorabilă sau poate reduce timpul disponibil înaintea iernii.
Municipalitatea ar trebui să comunice data la care au fost semnate contractele, momentul în care au fost emise ordinele de începere și termenul prevăzut pentru fiecare stradă.
Până acum au fost menționate mai multe artere importante, între care străzile Zizinului, Toamnei, Mihail Kogălniceanu, Iuliu Maniu, Alexandru Ioan Cuza, Avram Iancu și Stadionului, precum și Calea Făgărașului și intersecțiile aferente.
Simpla enumerare a străzilor nu arată însă dimensiunea intervențiilor. Pe aceeași arteră se poate face o plombare locală, frezarea și refacerea unui strat de asfalt sau o reparație mai amplă, care include trotuare, borduri și sisteme de scurgere a apei.
Un bilanț public ar trebui să precizeze pentru fiecare amplasament:
Fără aceste informații, suma nu poate fi comparată nici cu lucrările din anii precedenți, nici cu prețurile practicate în alte orașe.
În comunicarea publică trebuie delimitate clar trei categorii: întreținerea curentă, reparațiile și modernizarea.
Plombarea unei gropi nu este echivalentă cu refacerea structurii rutiere. Înlocuirea stratului de uzură nu rezolvă automat problemele fundației drumului, ale canalizării pluviale sau ale rețelelor aflate sub carosabil. Iar o stradă reparată nu poate fi prezentată drept modernizată dacă intervenția nu schimbă substanțial infrastructura.
Această separare este importantă și pentru evaluarea cheltuielilor. O lucrare ieftină poate fi justificată dacă rezolvă o degradare superficială. Devine însă costisitoare atunci când este repetată, an după an, în același loc, fără îndepărtarea cauzei.
Brașovul are nevoie de o evidență publică a intervențiilor realizate pe fiecare arteră. Dacă o stradă intră frecvent în reparații, administrația trebuie să explice dacă degradarea este produsă de trafic, de lucrări la utilități, de calitatea execuției, de apa care nu se scurge corespunzător sau de lipsa unei modernizări complete.
Garanția lucrărilor trebuie, la rândul ei, prezentată clar. Dacă apar degradări în această perioadă, costurile remedierii ar trebui suportate de executant, în condițiile contractului, nu încă o dată de bugetul local.
Un oraș nu își poate evalua infrastructura rutieră prin totalul facturilor achitate. Indicatorii reali sunt durata de viață a lucrărilor, siguranța circulației, confortul, reducerea intervențiilor repetate și coordonarea cu rețelele de apă, canalizare, gaz sau electricitate.
Primăria ar putea publica o hartă actualizată a lucrărilor, în care brașovenii să poată vedea ce s-a executat, cât a costat, cine a lucrat și până când este valabilă garanția. Aceeași hartă ar trebui să permită raportarea degradărilor apărute ulterior.
Aproape 20 de milioane de lei reprezintă o cheltuială care justifică un asemenea nivel de transparență. Altfel, administrația va putea spune cât a plătit, dar comunitatea nu va putea afla cu exactitate ce a primit în schimb.
Surse:
Foto: Newsbv