Brașovul transformă deșeurile din piețe în compost. Testul începe după pornirea instalației

Cristian Radu | News Connect

Municipiul Brașov a pus în funcțiune, la 15 septembrie, un echipament destinat compostării deșeurilor biodegradabile provenite din piețele agroalimentare. Instalația poate procesa între 250 și 300 de kilograme pe zi, ceea ce înseamnă o capacitate teoretică de până la aproximativ 100 de tone anual.

Echipamentul OKLIN GG-100 a fost achiziționat prin proiectul european FOODCLIC, dedicat dezvoltării unor politici alimentare urbane integrate. Resturile de fructe, legume și alte produse perisabile pot fi prelucrate local, fără a mai fi transportate integral și depozitate împreună cu celelalte deșeuri.

Procesul tehnologic durează aproximativ 24 de ore. Produsul rezultat nu este însă, în mod automat, compost matur pregătit pentru orice utilizare. În funcție de caracteristicile materialului obținut, poate fi necesară o perioadă suplimentară de stabilizare și verificarea calității înaintea folosirii sale în sol.

O parte din compost ar urma să ajungă la unitățile de învățământ din Brașov care dispun de sere sau desfășoară activități practice de cultivare a plantelor. Proiectul primește astfel și o componentă educațională: elevii pot urmări traseul complet, de la deșeu biodegradabil la resursă reutilizabilă.

Reprezentanții municipalității au anunțat că intenționează să extindă sistemul și către alte piețe importante, folosind instalații adaptate cantităților de deșeuri produse în fiecare amplasament.

Dincolo de știre: de la echipament cumpărat la sistem funcțional

Punerea în funcțiune a instalației este un început, nu rezultatul final al proiectului. Capacitatea de 100 de tone pe an este una teoretică. Eficiența reală va depinde de cantitatea colectată separat, continuitatea alimentării instalației, calitatea materialului introdus și perioadele efective de funcționare.

Primăria și administratorii piețelor ar trebui să publice lunar câțiva indicatori simpli:

• cantitatea de deșeuri biodegradabile colectată separat;
• cantitatea introdusă efectiv în instalație;
• volumul și calitatea materialului obținut;
• consumul de energie și costul operării;
• reducerea cheltuielilor pentru transport și depozitare;
• destinația compostului rezultat.

Fără aceste informații, administrația va putea spune că deține un echipament modern, dar nu va putea demonstra că a redus deșeurile și costurile suportate de comunitate.

Mai există și problema dimensiunii. O instalație care procesează cel mult 300 de kilograme pe zi poate reprezenta o soluție bună pentru testarea sistemului, dar impactul său trebuie raportat la volumul total produs de toate piețele orașului. Abia această comparație va arăta ce procent din deșeurile biodegradabile este valorificat și ce cantitate continuă să ajungă la depozitare.

Extinderea nu ar trebui decisă înaintea evaluării proiectului-pilot. Pentru fiecare piață trebuie cunoscute cantitățile generate, spațiul disponibil, costul echipamentului și posibilitatea colectării corecte. O instalație subdimensionată produce un efect marginal, iar una supradimensionată devine o investiție utilizată doar parțial.

Programul poate avea și un efect educațional mai amplu. Comercianții trebuie instruiți să separe resturile, iar elevii pot înțelege concret economia circulară. Dar școlile nu trebuie transformate pur și simplu în destinații pentru materialul produs. Compostul trebuie verificat, distribuit după reguli clare și utilizat acolo unde există condiții adecvate.

Brașovul face astfel un pas de la colectarea deșeurilor către valorificarea lor locală. Succesul nu va fi însă măsurat prin viteza de 24 de ore promisă de tehnologie, ci prin tonele care nu mai ajung la depozitare, economiile obținute și calitatea resursei întoarse în comunitate.

Surse: BizBrașov – capacitatea instalației și utilizarea compostului, Municipiul Brașov, proiectul european FOODCLIC.

Foto: IA