Am întrebat cine îi protejează pe pietoni. Cititorii ne-au întrebat: pe noi cine ne protejează?

Cristian Radu I News Connect

Peste 7.500 de vizualizări în trei zile. Primul nostru articol despre biciclete, trotinete și siguranța pietonilor a provocat o dezbatere care ne obligă să privim problema și din cealaltă direcție. Dacă le cerem celor aflați pe două roți să respecte legea și să nu circule pe trotuare, Brașovul le oferă o alternativă sigură, legală și continuă? Dincolo de disputa dintre pietoni, bicicliști, trotinetiști și șoferi apare o întrebare pentru instituții: ce rețea velo funcțională are, de fapt, Brașovul astăzi?

Am pus o întrebare. Cititorii ne-au întors-o

În primul articol am pornit de la pieton.

De la biciclete și trotinete care ajung printre oameni, uneori cu viteze și comportamente care îi pot pune în pericol.

Am spus că Brașovul nu trebuie să aștepte următorul accident.

Rămânem la această afirmație.

Dar reacțiile cititorilor au adus o întrebare legitimă:

Bine. Ne dați jos de pe trotuar. Dar pe unde mergem?

Oamenii au vorbit despre piste discontinue, borduri, capace de canal, trasee neclare, mașini care ocupă infrastructura velo și despre teama de a circula pe anumite artere alături de traficul auto.

Un cititor spune că a parcurs aproximativ 10.000 de kilometri cu trotineta prin Brașov și că ajunge uneori pe trotuar tocmai pentru că apreciază carosabilul ca fiind prea periculos.

Altul vorbește despre traseul Steagu–Bartolomeu și susține că absența unei infrastructuri coerente îl pune pe biciclist în situația de a alege între variante pe care le consideră nesigure.

Sunt experiențe personale, nu statistici.

Dar atunci când aceeași problemă apare repetat în reacțiile oamenilor, ea merită verificată.

O mamă spune lucrurile și mai simplu

O mamă din Brașov ne-a povestit despre copilul său, care folosește trotineta electrică inclusiv pentru deplasările către aerodromul din Sânpetru.

Uneori, spune ea, transportul public înseamnă un timp mult mai mare. Alteori, la ore foarte matinale, programul nu corespunde nevoii sale de deplasare.

Și atunci părintele face o alegere discutabilă juridic, dar relevantă pentru problema pe care o analizăm: preferă ca fiul să circule prudent pe trotuar și își asumă eventualitatea unei sancțiuni, deoarece consideră că pe carosabil riscul este mai mare.

Asta nu transformă trotuarul în pistă.

Și nu înseamnă că pietonul trebuie să suporte riscul transferat de pe carosabil.

Dar când un părinte preferă riscul amenzii unui risc pe care îl percepe ca fiind cel al unui accident, merită să ne întrebăm de ce.

Legea spune una. Infrastructura trebuie să permită respectarea ei

Regulile nu pot fi facultative.

Lipsa unei piste nu îi conferă biciclistului sau utilizatorului trotinetei dreptul de a transforma trotuarul într-un traseu propriu.

Dar nici administrația nu poate încheia discuția spunând:

„Respectați legea.”

Trebuie să existe și condițiile rezonabile pentru respectarea ei.

Aici ajungem la problema asupra căreia comentariile cititorilor au insistat cel mai mult:

ce rețea avem, de fapt?

26 de kilometri. Dar ce înseamnă acești kilometri?

Aici documentele oficiale devin foarte interesante.

Documentația PUG a municipiului, care preia date din Masterplanul Velo, menționează aproximativ 26 de kilometri de infrastructură pentru biciclete, dar arată că numai 1,7 kilometri aveau statutul și marcajele specifice unei piste pentru biciclete.

Documentul semnalează și lipsa conectării unor zone importante la rețeaua velo.

Trebuie făcută însă o precizare esențială.

Aceste date nu demonstrează că astăzi „pistele Brașovului nu mai sunt omologate”.

Nu vom afirma ceva ce nu putem demonstra.

Ele justifică însă o întrebare foarte precisă:

Care este situația în septembrie 2026?

Câți dintre kilometrii existenți sunt astăzi piste conforme, legal semnalizate și efectiv utilizabile?

Primăria trebuie să pună harta pe masă

Brașovul are proiecte noi de infrastructură velo și investiții finanțate sau pregătite prin diferite programe.

Este un lucru care trebuie spus.

Dar proiectele viitoare nu rezolvă automat infrastructura prezentului.

De aceea, înainte să discutăm despre următorii kilometri, avem nevoie de situația exactă a celor existenți.

Câți kilometri funcționali avem?

Unde sunt?

Care sunt întreruperile?

Ce trebuie reparat?

Ce amenajări trebuie aduse la standardele actuale?

Unde există conflicte între bicicliști și pietoni?

Unde o pistă se termină și îl trimite pe biciclist direct în trafic?

Și când vor fi rezolvate aceste probleme?

Brașoveanul ar trebui să poată deschide o hartă oficială și să știe fără echivoc:

pe aici pot circula legal și în condiții rezonabile de siguranță.

Poliția: nu doar câte amenzi s-au dat

Poliția Rutieră are rolul de a aplica legea.

Dar experiența acumulată zilnic în trafic poate spune și unde sistemul nu funcționează.

De aceea întrebarea nu trebuie să fie numai:

Câți bicicliști și trotinetiști au fost sancționați?

Ci și:

Unde constată Poliția probleme recurente ale infrastructurii?

Ce amenajări creează situații periculoase?

Ce intervenții au fost solicitate administratorului drumului?

Există situații pentru care actualele reglementări se dovedesc insuficiente sau dificil de aplicat?

Iar dacă răspunsul este da, trebuie discutat inclusiv dacă sunt necesare propuneri de modificare a reglementărilor.

Dar responsabilitatea nu aparține numai instituțiilor

Ar fi însă o greșeală să transformăm această discuție într-un proces al șoferilor sau al administrației.

Responsabilitatea este reciprocă.

Pietonul trebuie protejat de bicicleta sau trotineta conduse imprudent.

Biciclistul și utilizatorul trotinetei trebuie protejați de automobil.

Dar și șoferul trebuie să poată conta pe comportamentul prudent și previzibil al celor aflați pe două roți.

Biciclistul sau trotinetistul nu trebuie să schimbe brusc direcția, să taie traiectoria unui automobil, să pătrundă neregulamentar pe altă bandă ori pe sensul opus și trebuie să se asigure și să semnalizeze atunci când regula o impune.

Iar toți cei care conduc un vehicul trebuie să fie într-o stare fizică și psihică compatibilă cu deplasarea în siguranță.

Vulnerabilitatea unui participant la trafic justifică o protecție suplimentară. Nu îi anulează responsabilitatea.

Nu mutăm pericolul de la unul la altul

Aici credem că trebuie să ajungă discuția.

Pietonul să știe că trotuarul este sigur.

Biciclistul să știe că automobilul care îl depășește îi va respecta spațiul.

Șoferul să știe că biciclistul sau trotinetistul din fața lui nu îi va tăia brusc traiectoria.

Iar cel aflat pe două roți să știe că există un traseu coerent pe care poate ajunge la destinație fără să fie pus permanent în situația de a alege între o abatere și un risc.

Reguli clare. Infrastructură coerentă. Participanți prudenți. Comportamente previzibile.

Acesta este parteneriatul de care are nevoie strada.

News Connect cere un audit public al rețelei velo

De aceea formulăm o propunere concretă.

Primăria Brașov, împreună cu Poliția Rutieră și celelalte instituții competente, să realizeze și să publice situația actualizată a infrastructurii velo existente.

Stradă cu stradă.

Tronson cu tronson.

Ce există.

Ce este conform și semnalizat.

Ce este funcțional.

Ce trebuie reparat.

Unde lipsește conexiunea.

Unde există probleme de siguranță.

Și ce termene există pentru remedierea lor.

Rezultatul ar trebui pus la dispoziția publicului sub forma unei hărți ușor de consultat.

„Tu scrii, noi dăm like”

Într-o discuție despre primul articol, cineva mi-a spus, în glumă:

„Păi tu scrii, noi dăm like!”

Am zâmbit.

Dar nu este suficient.

Noi scriem.

Cititorii ne spun ce întâlnesc în fiecare zi.

Instituțiile răspund.

Iar apoi verificăm dacă ceea ce au promis s-a întâmplat.

Cele peste 7.500 de vizualizări ne-au arătat că subiectul există.

Comentariile ne-au arătat că problema este mai complicată decât părea.

Acum este rândul instituțiilor.

Brașovul nu are nevoie de un război între pietoni, bicicliști, trotinetiști și șoferi.

Are nevoie de un sistem în care fiecare să poată circula fără să îl transforme pe celălalt în adversar.

Siguranța rutieră nu este un drept al unei categorii împotriva alteia. Este un contract între toți cei care folosesc orașul.

Iar înainte să discutăm despre Brașovul pe care vrem să îl avem peste zece ani, trebuie să aflăm exact ce funcționează în Brașovul de astăzi.

Cristian Radu | News Connect

Dincolo de știre.

Surse

Primăria Municipiului Brașov — documentația PUG și datele preluate din Masterplanul Velo privind infrastructura pentru biciclete.

Primăria Municipiului Brașov / Consiliul Local — documentațiile privind proiectele de infrastructură velo și proiectele de mobilitate aflate în implementare sau pregătire.

OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare — reglementările privind bicicletele, trotinetele electrice, infrastructura rutieră și responsabilitățile participanților la trafic.

Comentarii și mărturii ale cititorilor News Connect, septembrie 2026.