
Am scris zece volume în zece ani.
Primul a ajuns la oameni abia anul trecut.
Și, privind înapoi, îmi dau seama că, deși în unele dintre ele am atins sufletul — uneori direct, alteori doar în trecere — ceva important a rămas nespus.
Abia anul acesta am înțeles ce:
lipsește o carte despre harta sufletului.
Despre drumurile lui.
Despre direcțiile în care ne duce, chiar și atunci când nu le înțelegem.
Despre sensuri… și despre limitele pe care le descoperim, uneori prea târziu.
Pentru că, dincolo de tot ce construim în afară, rămâne un lucru simplu:
dacă sufletul este bine, și noi suntem bine.
Pe acolo trec toate.
Emoțiile, alegerile, fricile, liniștile… chiar și unele dureri pe care nu știm să le explicăm.
Sau, poate, tot de acolo pornesc.
De aceea simt nevoia acestei hărți.
Nu știu încă dacă va fi o hartă pentru toți sau doar pentru mine.
Probabil va fi undeva la mijloc.
Pentru că fiecare suflet e unic… dar, în același timp, ne asemănăm mai mult decât credem.
Acesta este, poate, cel mai sincer ecou al intervenției mele de la Conferința Internațională „Explorarea Conștiinței”, aprilie 2026.
Cristian Radu
Redactor șef