Incendiile la locuințe cresc cu 0,5%, dar numărul răniților urcă cu 11%. Pericolul este în gravitatea consecințelor

Cristian Radu | News Connect

România a înregistrat 4.732 de incendii la locuințe în primele opt luni ale anului 2026, cu numai 22 mai multe decât în perioada similară din 2025. Creșterea numărului de evenimente este redusă, de aproximativ 0,5%, dar bilanțul victimelor arată o evoluție mult mai gravă.

În incendii au murit 127 de persoane, față de 122 anul trecut. Numărul răniților a crescut de la 417 la 463, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 11%.

Datele arată că problema nu este numai frecvența incendiilor, ci capacitatea oamenilor de a le descoperi la timp, de a ieși în siguranță și de a primi rapid ajutor.

Instalațiile electrice și încălzirea produc tot mai multe incendii

Coșurile, canalele și burlanele de fum rămân cea mai frecventă cauză raportată. Numărul incendiilor asociate acestora a scăzut totuși de la 1.648 la 1.562.

În schimb, incendiile provocate de sistemele de încălzire defecte, improvizate sau lăsate nesupravegheate au crescut de la 708 la 806 cazuri. Majorarea este de aproape 14%.

Au crescut și evenimentele produse de instalațiile electrice defecte: de la 1.305 la 1.376, respectiv cu aproximativ 5,4%.

Riscul devine mai mare odată cu scăderea temperaturilor. Sobele și centralele sunt repornite după luni în care nu au fost folosite, iar rețelele electrice sunt solicitate de radiatoare, boilere și alți consumatori de putere mare.

Un prelungitor supraîncărcat, un conductor improvizat sau un coș de fum necurățat pot transforma o defecțiune aparent minoră într-un incendiu care se extinde înainte ca locatarii să îl observe.

Recomandările nu sunt suficiente pentru gospodăriile vulnerabile

Autoritățile le recomandă oamenilor să curețe coșurile de fum, să verifice sobele și centralele prin personal autorizat, să evite improvizațiile și să nu lase aparatele de încălzire nesupravegheate.

Aceste măsuri sunt corecte, dar presupun bani și acces la specialiști. Pentru familiile cu venituri reduse, persoanele vârstnice care locuiesc singure sau gospodăriile izolate, o recomandare publicată pe internet poate să nu producă niciun rezultat.

Primăriile și serviciile de asistență socială ar trebui să identifice locuințele vulnerabile înainte de sezonul rece. Verificarea instalațiilor, curățarea coșurilor și montarea detectoarelor de fum ori de monoxid de carbon pot fi sprijinite prin programe locale, în loc ca intervenția publică să înceapă după producerea tragediei.

Ce date lipsesc

Bilanțul național trebuie completat cu situația pe județe și localități. Sunt necesare date despre mediul rural și urban, vârsta victimelor, existența detectoarelor, timpul de intervenție și numărul gospodăriilor verificate preventiv.

Fără aceste informații, instituțiile pot repeta anual aceleași recomandări, fără să știe unde măsurile ajung la populație și unde riscurile rămân neschimbate.

Cele 22 de incendii suplimentare nu par o creștere alarmantă. Cele 46 de persoane rănite în plus schimbă însă concluzia. Prevenirea trebuie evaluată nu prin numărul afișelor distribuite, ci prin locuințele verificate, riscurile eliminate și viețile salvate.

Surse: Covasna Media/ISU Covasna — bilanțul primelor opt luni și cauzele incendiilor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, platforma națională Fii pregătit.

Foto: IA