Manifest pentru România, la „Fără5”
Nu-ți mai promitem nimic, România.
Nu-ți mai scriem ode.
Nu-ți mai vindem viitorul în plicuri galbene, cu ștampilă.
Azi venim la tine
fără mască,
fără slogan,
fără platouri de sticlă.
Venim așa cum suntem:
cu dorul de dreptate sub piele,
cu gustul amar al compromisului,
cu rușinea de a fi tăcut prea mult.
Românie, azi e „Fără5”. Timpul nu te mai așteaptă.
Nici pe tine. Nici pe noi.
E ora când nu mai putem spune „nu știam”.
Când nu mai merge cu „nu eu”.
E clipa în care ne ridicăm,
sau rămânem îngropați sub propria nepăsare.
Așa că alegem.
Alegem să fim
cetățeni,
nu consumatori de știri.
Oameni,
nu umbre în mulțime.
Alegem să fim stânci mici, dar drepte,
într-o lume care se apleacă ușor.
Nu vom schimba lumea cu vorbe.
Dar poate, cu fiecare faptă simplă,
cu fiecare „nu” spus hoției,
cu fiecare „da” spus adevărului,
ne vom schimba puțin țara.
România, la „La fix”, te vrem vie.
Cu brațele deschise,
cu coloana dreaptă,
cu fruntea sus,
nu de mândrie, ci de demnitate.
Și dacă vom cădea din nou,
vom cădea știind că am fost treji.
Că nu ne-a prins ora istoriei adormiți.
România, nu te mai cerem.
Te facem.
Zi de zi.
Om cu om.
Tic cu tac.
Fără5. La fix. Cu noi.
La mulți ani!
Cristian Radu
