Patru din cinci locuințe nu au asigurare facultativă. După incendiu sau explozie, polița obligatorie nu ajută

Cristian Radu | News Connect

Numai aproximativ 17% dintre locuințele din România beneficiază de o asigurare facultativă, potrivit datelor prezentate la 17 septembrie de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aproape patru din cinci case și apartamente rămân astfel fără o protecție financiară extinsă în cazul unui incendiu, al unei explozii, al furtului sau al unei avarii provocate de instalațiile de apă.

Procentul nu trebuie confundat cu numărul locuințelor care dețin polița obligatorie PAD. Cele două produse au roluri diferite și se completează.

PAD acoperă exclusiv pagubele produse construcției de trei fenomene naturale: cutremur, inundație naturală și alunecare de teren. Nu acoperă incendiul, explozia, furtuna, bunurile din locuință, anexele independente sau inundația provocată de spargerea unei conducte ori de instalația vecinului.

Pentru aceste riscuri este necesară o asigurare facultativă.

Cât acoperă polița obligatorie

Pentru o locuință de tip A — construită din beton armat, metal, lemn, piatră sau cărămidă arsă — prima PAD este de 130 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei.

Pentru locuințele de tip B, construite din cărămidă nearsă sau alte materiale nesupuse tratării termice ori chimice, prima este de 50 de lei pe an, iar limita asigurată ajunge la 50.000 de lei.

În multe orașe, suma maximă de 100.000 de lei reprezintă doar o fracțiune din valoarea reală a unui apartament sau a unei case. Dacă imobilul este distrus, diferența nu este acoperită automat de PAD.

Asigurarea facultativă poate extinde protecția până la valoarea reală a locuinței și poate include bunurile din interior, răspunderea față de vecini și alte riscuri. Acoperirea diferă însă de la un contract la altul.

De aceea, prețul nu trebuie să fie singurul criteriu. Proprietarul trebuie să verifice riscurile incluse, excluderile, limitele și sublimitele, valoarea asigurată și procedura de constatare a daunei.

Statul nu este asigurătorul tuturor proprietarilor

Legea obligă proprietarii să dețină polița PAD. În lipsa acesteia, statul își rezervă dreptul de a nu acorda despăgubiri din bugetul central sau local pentru locuințele afectate de cele trei dezastre naturale acoperite prin sistemul obligatoriu.

Această regulă nu exclude eventualele măsuri de urgență sau ajutoare sociale decise după o catastrofă. Ele nu reprezintă însă o despăgubire garantată și nu pot fi considerate un înlocuitor al asigurării.

După fiecare incendiu, inundație sau cutremur, autoritățile sunt presate să sprijine familiile rămase fără locuințe. Solidaritatea publică este necesară, dar nu poate susține singură reconstrucția unui fond locativ slab asigurat.

Dincolo de știre

Procentul de 17% arată o vulnerabilitate financiară majoră, dar nu explică motivele: venituri insuficiente, neîncredere în asigurători, informare slabă sau contracte greu de înțeles.

ASF, PAID și companiile de asigurări ar trebui să publice date comparabile pentru fiecare județ: numărul locuințelor, polițele PAD active, asigurările facultative, daunele declarate, despăgubirile plătite și durata medie de soluționare.

Încrederea nu se construiește prin numărul polițelor vândute, ci prin comportamentul asigurătorului atunci când apare paguba. Clientul trebuie să știe înainte de semnare ce cumpără și, mai ales, ce nu cumpără.

O poliță păstrată într-un sertar nu este neapărat protecție. Protecția există numai dacă riscul real al locuinței este acoperit, suma este suficientă, iar despăgubirea este plătită corect și la timp.

Surse: AGERPRES — datele prezentate de ASF, ASF, PAD România — riscurile, primele și limitele poliței obligatorii.

Foto: IA