Cristian Radu | News Connect
Contractul pentru construirea Sălii Polivalente din Brașov a fost modificat de două ori în 4 noiembrie 2026, la un interval de numai câteva ore. Valoarea lucrărilor a crescut mai întâi de la 297,67 milioane de lei la 324,55 milioane de lei, fără TVA, iar apoi la 337,44 milioane de lei, fără TVA.
Într-o singură zi, contractul a fost majorat astfel cu aproximativ 39,77 milioane de lei fără TVA, echivalentul a peste 47 milioane de lei cu TVA.
Succesiunea celor două modificări nu demonstrează, prin ea însăși, existența unei nereguli. Ridică însă întrebări serioase despre modul în care a fost administrat contractul și despre transparența explicațiilor oferite publicului.
Contractul de execuție atribuit în 2022 avea o valoare inițială de aproximativ 275,89 milioane de lei fără TVA. Ulterior, suma a fost majorată succesiv:
Față de valoarea inițială, contractul de execuție este acum mai mare cu aproximativ 61,55 milioane de lei fără TVA, ceea ce reprezintă o creștere de peste 22%.
Prima dintre modificările publicate în 4 noiembrie a adăugat aproximativ 26,88 milioane de lei fără TVA, potrivit devizului prezentat de constructor. A doua a mai adăugat aproape 12,89 milioane de lei fără TVA.
Publicarea valorilor în SEAP confirmă modificarea financiară, dar nu oferă publicului, într-o formă accesibilă, imaginea completă a lucrărilor, ajustărilor și justificărilor corespunzătoare fiecărei sume.
Publicarea a două creșteri succesive ale aceluiași contract, la numai câteva ore distanță, ridică o problemă de profesionalism administrativ și de transparență. Situația nu dovedește că ar fi fost disimulat ceva, dar nici nu poate fi tratată ca o simplă formalitate tehnică.
Sunt posibile cel puțin trei explicații.
Prima ar fi existența a două acte adiționale distincte, aprobate pentru categorii diferite de lucrări sau de ajustări. O astfel de succesiune poate fi legală, dar trebuie explicat ce cuprinde fiecare document și de ce au fost publicate în aceeași zi.
A doua posibilitate este ca ultima modificare să reprezinte o corectare ori o completare a celei publicate anterior. În această situație, CNI trebuie să precizeze ce informație a fost greșită sau incompletă.
A treia ipoteză este împărțirea unei creșteri financiare mai mari între două operațiuni succesive. Este o ipoteză care trebuie verificată, nu o concluzie. Pentru lămurirea sa sunt necesare actele adiționale, devizele, justificările tehnice și temeiurile juridice ale fiecărei modificări.
În lipsa acestor documente, publicul vede doar că, dimineața, contractul ajunsese la 324,55 milioane de lei, iar după-amiaza urcase la 337,44 milioane. O asemenea succesiune alimentează inevitabil suspiciuni, chiar dacă suspiciunea nu reprezintă o probă.
Transparența nu înseamnă numai înscrierea unor valori într-o platformă electronică. Înseamnă și explicarea inteligibilă a motivului pentru care banii publici suplimentari au devenit necesari.
Contractul de execuție nu trebuie confundat cu valoarea totală a investiției. Prin Hotărârea Guvernului nr. 389 din 14 mai 2026 au fost reaprobate noile valori ale proiectului.
Valoarea totală a investiției a ajuns la aproximativ 646,56 milioane de lei cu TVA, dintre care:
Reaprobarea indicatorilor tehnico-economici a creat cadrul financiar general. Nu explică însă automat fiecare modificare a contractului de execuție și nici necesitatea concretă a fiecărui act adițional.
În paralel, CNI a inițiat în toamna acestui an și o procedură separată pentru lucrări suplimentare, cu o valoare estimată de aproximativ 45,48 milioane de lei fără TVA. Această sumă nu trebuie adunată mecanic la valoarea contractului actual înainte de clarificarea raportului dintre procedura separată și modificările publicate în 4 noiembrie.
Altfel, există riscul fie al dublării unor valori, fie al prezentării incomplete a costului final.
Lucrările au început în septembrie 2022 și trebuiau finalizate inițial în noiembrie 2025. Termenul comunicat ulterior a fost prelungit până la 9 iunie 2027, cu peste un an și jumătate față de calendarul inițial.
Au fost invocate dificultăți tehnice și meteorologice. Rămâne însă de clarificat cât din întârziere provine din condiții obiective și cât este legat de proiectare, coordonare, modificarea soluțiilor tehnice, lucrări neanticipate sau ritmul constructorului.
Creșterea costurilor și prelungirea termenului trebuie analizate împreună. Un proiect poate deveni mai scump din cauza inflației, a actualizării prețurilor sau a apariției unor necesități tehnice reale. Dar, atunci când majorările sunt repetate, iar termenul este împins cu aproximativ 19 luni, explicația generală nu mai este suficientă.
Sala Polivalentă este o investiție majoră pentru Brașov și va rămâne orașului după finalizare. Implementarea este gestionată însă de Compania Națională de Investiții, iar finanțarea principală vine de la bugetul de stat.
Această împărțire nu trebuie să conducă la dispersarea răspunderii. CNI răspunde pentru administrarea contractului și utilizarea fondurilor alocate. Constructorul răspunde pentru execuție. Proiectantul și verificatorii răspund pentru soluțiile tehnice. Municipalitatea trebuie să urmărească investiția pe care o va primi și exploata.
Pentru clarificarea situației, CNI ar trebui să publice sau să comunice:
Nu este suficient să aflăm cât mai costă proiectul. Trebuie să știm de ce, pentru ce și cine a verificat necesitatea fiecărei sume.
Două modificări în aceeași zi pot avea o justificare procedurală. Dar ritmul în care au fost publicate, fără o explicație publică simultană, transmite imaginea unei administrări lipsite de coerență sau a unei transparențe pur formale.
Nu se poate afirma, în acest moment, că s-a disimulat o majorare. Se poate spune însă că modul în care au fost prezentate modificările a creat tocmai suspiciunea pe care o administrație profesionistă ar fi trebuit să o prevină.
Surse: Sistemul Electronic de Achiziții Publice; Compania Națională de Investiții; Hotărârea Guvernului nr. 389/2026; Bună Ziua Brașov; BizBrașov.