
Întâlnirile cu urșii devin tot mai frecvente în Covasna
Întâlnirile cu urșii au fost semnalate în mai multe localități din județul Covasna, inclusiv în zone apropiate de municipiul Sfântu Gheorghe, dar și în comune precum Arcuș, Belin, Bățani, Baraolt, Turia, Cernat, Coșeni sau Voinesti.
Autoritățile spun că problemele apar aproape zilnic în anumite perioade ale anului, mai ales când urșii coboară spre gospodării, culturi agricole sau ferme.
În unele cazuri, animalele au intrat direct în curți, la stâne sau chiar în apropierea unor instituții. La stațiunea Covasna, o ursoaică cu pui a fost observată în mod repetat în zone locuite, iar la Spitalul de Cardiologie din Covasna au existat sesizări privind apariția urșilor în apropierea unității medicale.
Potrivit estimărilor oficiale, în județul Covasna ar exista aproximativ 2.300 de urși, de aproape patru ori mai mult decât efectivul considerat optim pentru zonă.
Iar pentru mulți localnici, problema nu mai este una excepțională.
A devenit parte din viața de zi cu zi.
Oameni care nu mai ies seara singuri.
Părinți care își cheamă copiii mai devreme în casă.
Fermieri care verifică gardurile aproape în fiecare noapte.
În multe sate din Covasna, frica de urs nu mai vine din povești.
Vine din realitatea ultimilor ani.
Exercițiu privind dispariția unui copil organizat în județul Covasna
Exercițiul privind simularea dispariției unui copil a avut loc miercuri dimineață, 28 mai 2026, începând cu ora 09:30, în municipiul Sfântu Gheorghe și în localitățile Coșeni și Chilieni.
Conform scenariului pregătit de autorități, a fost simulată dispariția unui copil de 3 ani din zona unui lac de pescuit din Coșeni.
La exercițiu au participat polițiști, jandarmi, pompieri, voluntari și alte structuri implicate în intervenții de urgență.
Dincolo de partea tehnică, astfel de exerciții încearcă să răspundă unei temeri tot mai prezente în rândul părinților:
„Ce se întâmplă dacă un copil dispare?”
Iar autoritățile spun că viteza de reacție poate face diferența între o tragedie și un copil găsit la timp.
În prezent, aeroportul operează curse regulate și charter către mai multe destinații europene, iar numărul pasagerilor a crescut constant față de perioada de început.
Aeroportul Brașov țintește pragul de un milion de pasageri până în 2029
Conducerea Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav estimează că aeroportul ar putea ajunge la aproximativ un milion de pasageri anual până în anul 2029, dacă ritmul actual de dezvoltare va continua și vor fi atrase noi companii aeriene și destinații externe.
Pentru mulți brașoveni, aeroportul nu mai este doar un proiect simbolic sau o ambiție locală discutată ani la rând.
A început să devină o infrastructură reală, folosită de oameni care pleacă în vacanțe, în interes de serviciu sau care aleg Brașovul ca destinație turistică.
Miza este însă mult mai mare decât transportul aerian în sine.
Un aeroport funcțional poate influența direct dezvoltarea economică a unei regiuni:
mai mulți turiști,
mai mult interes pentru investiții,
mai multe oportunități pentru companii care caută zone bine conectate.
În același timp, provocările rămân importante.
Aeroportul trebuie să atragă noi operatori, să crească frecvența curselor și să demonstreze că poate susține pe termen lung un trafic mare de pasageri.
Pentru Brașov, adevărata întrebare nu mai este dacă aeroportul există.
Ci dacă va reuși să devină, în următorii ani, unul dintre motoarele reale de dezvoltare ale întregii regiuni.
48 de oameni au murit anul trecut pe DN1, în județul Brașov
Potrivit datelor prezentate de Poliția Rutieră Brașov, aproape 50 de persoane și-au pierdut viața în 2025 în accidente produse pe DN1, pe sectorul care traversează județul Brașov. Principala cauză identificată de anchetatori a fost viteza excesivă, urmată de depășirile periculoase și neadaptarea vitezei la condițiile de trafic.
DN1 rămâne unul dintre cele mai circulate drumuri din România, mai ales pe tronsonul dintre Predeal, Timișul de Sus, Brașov și Făgăraș. În weekenduri, sărbători sau perioade turistice, traficul devine adesea sufocant, iar coloanele de mașini se întind pe kilometri întregi.
DN1 continuă să fie unul dintre cele mai grele și tensionate drumuri din România.
Potrivit datelor prezentate de Poliția Rutieră Brașov, în anul 2025, pe sectorul DN1 din județ au avut loc 425 de accidente rutiere, în urma cărora 651 de persoane au fost rănite, iar 48 și-au pierdut viața.
În spatele acestor cifre nu sunt doar statistici.
Sunt familii care au primit un telefon pe care nimeni nu ar trebui să îl primească vreodată.
Sunt oameni care au plecat la drum și nu s-au mai întors acasă.
Polițiștii spun că principalele cauze ale accidentelor grave au fost viteza excesivă, depășirile riscante și neatenția la volan.
Dar, în realitate, DN1 a devenit de mult mai mult decât un simplu drum național.
A devenit un loc al grabei permanente.
Coloane lungi.
Nervi.
Oboseală.
Ore pierdute în trafic.
Șoferi care încearcă să recupereze câteva minute și ajung, uneori, să riște totul pentru ele.
Informații prelucrate după date publicate de presa locală din Brașov și Covasna
