
Ministerul Energiei a achitat, de la începutul anului, peste 142 de milioane de euro către beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Alte 75 de cereri de transfer, în valoare de 129,44 milioane de euro, se află în procesare, iar pentru aproximativ 266 de milioane de euro beneficiarii încă mai pot solicita plata.
Datele, valabile la 17 iulie 2026, arată o accelerare față de primele luni ale anului. Ele indică însă și dimensiunea presiunii rămase: aproape 395,5 milioane de euro se află fie în dosare aflate la Ministerul Energiei, fie în lucrări pentru care cererile de transfer nu au fost încă depuse.
Prin urmare, problema nu mai poate fi redusă la existența banilor. Miza este dacă investițiile vor ajunge la stadiul necesar pentru decontare, iar documentele vor fi verificate și plățile autorizate în timpul rămas.
Valoarea totală transferată beneficiarilor de la lansarea programului a ajuns la aproximativ 355 de milioane de euro.
Numai în intervalul 13–17 iulie au fost autorizate și achitate patru cereri de transfer, în valoare de 3,8 milioane de euro. Pentru întregul an 2026, plățile depășesc 142 de milioane de euro.
În paralel, Ministerul Energiei analizează 75 de dosare, în valoare totală de 129,44 milioane de euro:
Faptul că aproape 60% din valoarea cererilor aflate în procesare provine din anul trecut arată că o parte a întârzierilor nu a fost încă recuperată.
Ministerul precizează că nu mai există cereri restante din 2024. Rămâne însă importantă vechimea fiecărui dosar din 2025, cauzele întârzierii și termenul în care beneficiarii pot primi efectiv banii.
Pe lângă dosarele deja depuse, beneficiarii mai pot formula cereri pentru aproximativ 266,03 milioane de euro.
Această sumă nu reprezintă automat un blocaj administrativ la nivelul ministerului. O parte dintre proiecte poate fi încă în execuție, iar beneficiarii nu pot solicita decontarea până când lucrările și documentele justificative nu ajung în etapa prevăzută prin contract.
Cifra arată însă cât de mult depinde absorbția finală de evoluția șantierelor. Dacă lucrările nu sunt terminate, echipamentele nu sunt livrate sau instalațiile nu pot fi puse sub tensiune, simpla existență a contractului de finanțare nu garantează plata.
Pentru companii și autorități locale, întârzierile pot produce și o problemă de lichiditate. Constructorii și furnizorii trebuie plătiți, iar beneficiarii pot fi obligați să folosească temporar fonduri proprii, credite ori alte surse de finanțare până la primirea sumelor europene.
Ministerul Energiei a anunțat prelungirea termenelor de implementare până la limita permisă de regulamentele europene.
Instituția și-a propus să finalizeze până la sfârșitul lunii iulie toate vizitele de monitorizare pentru proiectele care au depus cereri finale de transfer.
O modificare importantă privește autorizarea plății finale. Aceasta va putea fi realizată și în baza notificării de punere sub tensiune, etapă la care investiția este considerată finalizată. Măsura poate reduce timpul dintre încheierea lucrărilor și decontarea cheltuielilor.
Ea nu elimină însă obligațiile tehnice și documentare ale beneficiarilor. Instalația trebuie finalizată, pusă sub tensiune și susținută prin actele cerute de contractul de finanțare.
Investițiile finanțate prin PNRR nu sunt simple proiecte administrative. Ele includ noi capacități de producție, modernizarea infrastructurii energetice, digitalizare, eficiență și alte componente necesare tranziției energetice.
Întârzierea plăților sau nefinalizarea lucrărilor poate avea efecte în întregul lanț: beneficiari fără lichidități, constructori care reduc ritmul, furnizori care amână livrările și capacități energetice care intră mai târziu în exploatare.
Pentru piață, diferența importantă este cea dintre proiectele anunțate și capacitățile efectiv puse în funcțiune. Un contract semnat nu produce energie. Nici o finanțare aprobată nu produce energie. Rezultatul apare numai după finalizarea instalației, racordare și exploatare.
Datele din 17 iulie nu descriu un sistem complet blocat. Plățile au accelerat, iar peste 142 de milioane de euro au ajuns la beneficiari în 2026. Dar nici nu permit concluzia că riscul a trecut.
În acest moment, presiunea este împărțită între două niveluri.
Ministerul Energiei trebuie să proceseze 75 de cereri în valoare de aproape 129,5 milioane de euro. Beneficiarii trebuie, la rândul lor, să ducă proiectele la stadiul care permite solicitarea celorlalte 266 de milioane.
De aceea, o evaluare corectă nu poate fi făcută numai după valoarea plăților săptămânale. Trebuie cunoscut câte proiecte sunt finalizate fizic, câte au fost puse sub tensiune, câte riscă să nu respecte termenul și ce valoare ar putea rămâne neutilizată.
Ar fi util ca raportările Ministerului Energiei să includă, pe lângă numărul dosarelor și valoarea lor, situația proiectelor pe categorii: finalizate, aflate în execuție, întârziate și expuse riscului de nefinalizare.
România nu duce lipsă de proiecte energetice și nici de finanțări aprobate. Examenul acestei veri este capacitatea de a transforma contractele, șantierele și facturile în instalații funcționale și în bani europeni utilizați integral.
În energie, diferența dintre un proiect salvat și unul pierdut poate fi făcută, acum, de câteva săptămâni.
Cristian Radu | News Connect
Articol actualizat la 22 iulie 2026, pe baza situației publicate de Ministerul Energiei și a datelor preluate de Economica.net.